Skip to content
Educație

Educația, calul de bătaie al guvernanților. „România educată” nu se poate realiza fără investiții majore și un plan pe termen lung

Inquam Photos / Octav Ganea

Sub atenta coordonare a viceprim-ministrului Dan Barna, ministrul Proiectelor Europene, Cristian Ghinea și cel al Educației, Sorin Cîmpeanu au transmis ieri că s-a impus reducere a alocărilor din PNRR pentru proiectul ”România educată”. Cu doar trei săptămâni înainte ca PNRR să fie prezentat Comisiei Europene, cei doi miniștri decid așadar să taie aproximativ 400 de milioane de euro din bugetul alocat educației în PNRR.

Educația, calul de bătaie al guvernanților

În ciuda sloganurilor bombastice, precum “România educată”, educația a reprezentat în realitate aproape de fiecare dată ultima preocupare a guvernanților și un fel de cal de bătaie, asta cu toate că există semnale serioase de alarmă. Datele din Monitorul Educației și Formării, publicate anual de Comisia Europeană arată că România rămâne unul dintre statele care se află sub media europeană la majoritatea indicatorilor-cheie din domeniul Educației. Părăsirea timpurie a școlii (18-24 ani) indică un procentaj de 15.4% pentru tinerii români, comparativ cu o medie UE de 10.2%, iar ponderea absolvenților de studii superioare (30-34 ani) este 25.8% pentru România, media la nivel european fiind 40.3%.

Cu toate acestea, guvernanții au făcut puține lucruri pentru a schimba lucrurile în bine. Odată cu venirea epidemiei de coronavirus, guvernul nu a reușit să implementeze o strategie consistentă. Școlile au fost închise, redeschise, închise din nou și apoi redeschise după diferite scenarii, în funcție de rata de incidență a infecțiilor cu Covid-19. Sistemul de învățământ din România nu a fost pre-testat înaintea pandemiei, prin urmare cursurile online au reprezentat în bună măsură un fiasco. În ciuda faptului că alte state din Uniunea Europeană precum Franța sau Germania au considerat educația o prioritate națională, făcând tot posibilul ca școlile să rămână deschise pe timpul pandemiei, în România lucrurile au stat taman pe dos. În 2021, cu doar două săptămâni până la deschiderea anului școlar, guvernanții au trecut pe repede înainte o hotărâre prin care se impunea prezența fizică la școală după trei scenarii, dar fără a exista o strategie națională de testare și vaccinare a cadrelor didactice. Vecinii maghiari au început de pildă testarea națională a cadrelor didactice din noiembrie 2020 pentru a pregăti reluarea cursurilor în 2021.

Abandonul școlar reprezintă un alt motiv de îngrijorare. În 2019 rata abandonului școlar timpuri era de 15,3%. Testele PISA au confirmat faptul că România are nevoie de reforme ample în Educație. Aproape de fiecare dată însă când a fost vorba despre sacrificii, guvernanții au găsit oportun să taie de la Educație. Cazul de față nu reprezintă o excepție. În ciuda faptului că cei doi miniștri susțin practic că tăierea este nesemnificativă și că România tot are o alocare peste media europeană, în realitate, în țara noastră, cheltuielile cu educația rămân printre cele mai scăzute la nivelul Uniunii Europene.

României îi lipsește în continuare un plan privind educația pe termen lung. Țintele în educație sunt departe de a fi atinse așa cum arată datele publicate de Comisia Europeană. Se fac progrese mici pe unele laturi și regrese pe altele. Tăierea banilor din PNRR destinați educației arată că în continuare există această mentalitate a calului de bătaie în rândul guvernanților când vine vorba despre Educație. Pe termen lung, lucrul acesta produce însă consecințe dezastruoase pentru că educația rămâne pilonul fundamental pe care se sprijină orice societate.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *