Un sfârșit de an școlar marcat de o grevă de amploare a sindicatelor din învățământ, dublată de incertitudinile care vin la pachet cu ea: se va mai ține Bacalaureatul sau nu? Se va mai ține Evaluarea Națională sau nu? Va fi înghețat anul școlar sau nu?
Încetarea grevei a permis lucrurilor să se așeze în timp util într-o matcă. În acest articol ne propunem să analizăm starea educației naționale acum, în ultima zi a anului școlar 2022-2023.
Potrivit cifrelor sintetizate de Ministerul Educației, în România există acum 6293 de unități școlare. Față de anul 2018, sunt cu 727 mai puține. Aceasta este cea mai dramatică scădere din 2010 încoace.
Inquam Photos / Octav Ganea
Unități de învățământ sunt considerate creșele, grădinițele, școlile, grupurile școlare (cu mai multe niveluri de educație), școlile de arte și meserii, de maiștri, postliceale și instituțiile de învățământ universitar. Există 1.171 de grădinițe în toată țara, adică un număr extrem de mic – cel mai mic din ultimii opt ani. Ca să vă faceți o idee, în 2010 existau cu 327 mai mult. Prin urmare, numărul grădinițelor a scăzut cu 21,8% în ultimii opt ani.
Nici la creșe nu stăm bine. Dacă în 2014 aveam 31, astăzi avem 29.
Potrivit Raportului Starea Învățământului 2021-2022, anul trecut școlar erau cuprinși în sistemul antepreșcolar 21 de mii de copii cu vârsta de peste doi ani, mai mult cu 4,3 mii de copii față de anul precedent. În mediul rural, erau înscriși la creșă un număr semnificativ mai mic de copii față de urbanul mic și mare
Activitățile educaționale s-au desfășurat în 376 de unități independente și secții din cadrul grupurilor școlare. Din numărul total al copiilor înscriși în învățământul antepreșcolar, 96,8% se regăsesc în mediul urban (21 de mii de copii înscriși), respectiv 3,2% în mediul rural (698 de copii).
Sunt mai mulți băieți înscriși în învățământul antepreșcolar decât fete (11254 de băieți, respectiv 10436 de fete). Cei mai mulți dintre copiii cuprinși în învățământul preșcolar se regăsesc în instituții publice (97,5%), datele fiind în ușoară creștere în raport cu cele înregistrate în anul școlar anterior.
Există discrepanțe masive pe medii de rezidență. Datele furnizate de documentul citat arată că în mediul rural mulți părinți aleg să nu-și înscrie copiii la creșă sau grădiniță, iar acest lucru este determinat de dificultatea de acces (distanțe mari între creșă și casă), de factori culturali sau socio-economici specifici.
Mediul rural continuă să fie vulnerabil și necesită o atenție sporită a autorităților locale și centrale, mai ales dacă luăm în considerare importanța critică a educației timpurii pentru copil.
2/3 din copiii de la sate care se duc la gimnaziu au vârsta oficială mai mare
Rata de cuprindere în învățământul primar este de 90%, iar în învățământul gimnazial – de 87%. În continuare, copiii din rural sunt defavorizați de accesul greoi și de lipsa mijloacelor economice. Au fost cuprinși în învățământul primar și gimnazial 1599,5 mii de copii cu vârste între 6 și 14 ani, cu 19,2 mii mai mulți față de anii anteriori.
Diferența pe sexe se menține și în anul școlar 2021/2022 în favoarea băieților cu 0,9% (87,9% fete, respectiv 88,8% băieți). În învățământul gimnazial cuprinderea copiilor cu vârste între 13 și 14 ani este mai mare decât a copiilor cu vârste între 11 și 12 ani. Potrivit raportului, mai puțin de două treimi dintre elevii de 11 ani din rural sunt cuprinși în învățământul gimnazial.
Ponderea elevilor care depășesc vârsta oficială corespunzătoare învățământului gimnazial se păstrează încă la valori mari: 14,2% dintre copiii de 15 ani și 3,1% dintre copiii de 16 ani sunt cuprinși în învățământul gimnazial. Această categorie de elevi este în risc de abandon și necesită intervenții focalizate prin programe inițiate atât la nivel național, cât și la nivel județean sau local.
Rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial a scăzut ușor în comparație cu anul școlar anterior. La nivel general, 1,2% dintre elevii de nivel primar și gimnazial au abandonat școala. Mediul rural, respectiv clasele de început de ciclu înregistrează valori ridicate ale abandonului școlar. Cele mai mari valori ale ratei abandonului școlar din învățământul primar și gimnazial s- au înregistrat la nivelul populației școlare din mediul rural (1,7% total, 1,8% primar, 1,6% gimnaziu), respectiv la nivelul elevilor de clasele pregătitoare, I și a V-a.
CITEȘTE ȘI: Ce studii au miniștrii lui Ciolacu
Învățământul liceal și profesional
Ultimele date furnizate de raportul Starea Învățământului, arată că, la nivelul anului 2021 – 2022, rata de cuprindere în licee a ajuns la 84,4%, în scădere față de perioada precedentă, atât pentru licee teoretice, , cât și pentru liceele profesionale. Comparativ cu liceul profesional, liceul teoretic a avut o rată mai mare de cuprindere (71,7%), față de cel profesional (16,8%). Pe sexe, au fost mai multe fete decât băieți și toți au avut vârste între 15 și 18 ani.
Liceul profesional a cuprins ponderi între 11-16% din populația de 15 ani, 16 ani și 17 ani, în creștere față de anii anteriori, datorită, se scrie în raport, reorganizării învățământului profesional.
Pentru toate vârstele corespunzătoare învățământului profesional, ratele specifice au valori mai mari în cazul populației școlare masculine, comparativ cu populația feminină.
În privința abandonului studiului liceal, rata abandonului a înregistrat ușoare scăderi, atât în ce privește liceul teoretic, cât și în ce privește liceul profesional. Cei mai mulți dintre elevii de liceu care au abandonat studiile provin din filiera tehnologică, iar cei mai puțini din filiera vocațională. Ponderea populației școlare masculine care abandonează studiile este mai amplă în învățământul liceal și mai redusă în învățământul profesional, comparativ cu ponderea populației școlare feminine.
Categoriile de personal din învățământ
Ponderea cea mai mare o reprezintă, desigur, personalul didactic (71,9%), urmată de personalul de întreținere și operațional (18,3%), personalul auxiliar (7,2%) și personalul administrativ (2,6%).
Din totalul personalului din învățământul preuniversitar, peste jumătate (52,1%) funcționează în ciclul primar și gimnazial, 26,6% în liceu și 19,6% în învățământul preșcolar.
În totalul personalului din sistemul de educație, ponderea profesorilor din învățământul profesional și ponderea profesorilor din învățământul postliceal sunt foarte reduse (0,8%, respectiv 0,9%). La nivelul ciclurilor de învățământ, cea mai importantă creștere a efectivelor de personal, comparativ cu anul anterior, a avut loc la nivelul învățământului preșcolar (cu 2063 de persoane), urmată de cea din învățământul primar și gimnazial (cu 1577 de persoane) și de cea din învățământul postliceal (cu 133 de persoane).
Învățământul liceal și cel profesional înregistrează scăderi ale efectivelor de personal (cu 992, respectiv cu 268 de persoane); la aceste niveluri, scăderile sunt mai semnificative decât în anul școlar anterior.
Pe sexe, personalul didactic feminin are cele mai ridicate valori în învățământul preșcolar și primar. Cu cât copiii au vârste mai mici, cu atât personalul didactic feminin este mai numeros.
CONCLUZIE
Este necesară o atenție deosebită pentru mediul urban mic și cel rural, întrucât accesibilitatea scăzută și lipsa mijloacelor materiale împiedică mult accesul copiilor la educație. Deși raportul înregistrează o rată a abandonului școlar mai mică decât în anii precedenți, acest lucru nu înseamnă că nu trebuie în continuare stabilite politic publice care să prevină acest fenomen.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
