Guvernul a lansat spre dezbatere publică, la sfârșitul săptămânii trecute, Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR). România va primi pentru PNRR 29,2 miliarde de euro pe care îi va aloca conform planului. În total sunt luați în calcul șase piloni de investiții.
Problemele din educație rămân nerezolvate
Ultimul pilon – Pilonul VI – conține și programul România Educată – Program Național pentru reducere a abandonului școlar, unde Guvernul plănuiește să investească 636 de milioane de euro. Pilonul VI mai include și Granturi pentru tineret și sport în valoare de 300 de milioane de euro și Programul Național pentru Creșe unde, potrivit planurilor Guvernului, vor merge 370 de milioane de euro. În ciuda alocării acestor granturi și a reformelor și investițiilor propuse de Guvern, problemele de fond ale educației din România nu vor fi rezolvate.
Bolnavii de cancer sunt disperați și-l acuză pe fostul ministru Vlad Voiculescu că le-a întors spatele în criza citostaticelor: Ne-a ignorat și în primul mandat
Ciolacu: S-a făcut o presiune ca noi să depunem moţiunea de cenzură cât era criza politică din interiorul coaliţiei, gâlceava aia
Modificările operate de Ghinea la PNRR pot lăsa România fără miliardele de la UE. Nervi întinși la maximum în PNL
”Familia disfuncțională” PNL-USRPLUS. Silviu Mănăstire: În esență, se ceartă pe bani, ceea ce este deja un conflict de interese
Ionel Bogdan, președintele CJ Maramureș, reacționează după ce Comisia Europeană a cerut modificarea PNRR: „Asta e principala mea așteptare!”
Abandonul școlar reprezintă cu siguranță un motiv de îngrijorare. În 2019 rata abandonului școlar timpuri era de 15,3%. În România însă cheltuielile cu educația rămân printre cele mai scăzute la nivelul Uniunii Europene. O reformă amplă a educației nu se poate realiza cu 636 de milioane de euro și nici nu trebuie să vizeze exclusivi abandonul școlar. Prin intermediul PNRR, guvernanții își propun să intervină local, prin “orientarea fondurilor spre școlile vulnerabile și intervenție directă la nivel de școală și copil vulnerabil”. Strategia aceasta este însă ineficientă pe termen lung de vreme ce problemele educației din România nu sunt locale, ci structurale. Accesul la educație rămâne unul dificil pentru o mulțime de copii proveniți din familii defavorizate. În lipsa accesului egal la educație nu putem vorbi despre o egalitate de șanse. O parte din corpul profesoral și-a arătat limitele în timpul epidemiei de coronavirus. Tehnologizarea educației trebuie să vină la pachet cu un program de formare pentru profesori, astfel încât aceștia să își poată structura eficient materia predată și să se adapteze în funcție de necesități. Există în continuare mulți profesori slabi pregătiți care ajung să predea în ciuda acestui fapt, de vreme ce la nivel național ne confruntăm cu o lipsă acută a corpului de profesori. Pregătirea profesorilor trebuie să includă și componenta profesională, examene serioase pentru corpul profesoral și o selecție pe bază de rezultate. Pentru a crește cantitatea și calitatea corpului profesoral este nevoie însă și de stimulente suficiente. În prezent, un profesor cu grad didactic II şi studii superioare de lungă durată, a cărui vechime este de 1-5 ani are un salariu de bază de 4.235 lei. Un învățător ajunge după 25 de ani de vechime la un salariu de 4.280 de lei. Avem în continuare printre cele mai mici salarii pentru profesorii de la nivel universitar și pre-universitar din Europa.
Pe lângă toate acestea este nevoie și de o regândire a curriculei școlare. Această curriculă trebuie să țină cont și de noile realități de pe piața muncii, precum și de trendul tot mai accelerat către digitalizare. Misiunea principală a școlii rămâne aceea de a forma cetățeni informați, capabili să gândească critic. Cu mici excepții, planurile cadru şi programele şcolare, sunt vechi de jumătate de secol.
Testele PISA au confirmat faptul că România are nevoie de reforme ample în Educație. Reformele propuse prin intermediul PNRR sunt modeste și nu tratează problemele de fond ale educației din România: accesul egal la educație, salarii competitive, școli dotate, curriculă adaptată, digitalizarea educației etc.
