Skip to content
Politică

Efectele desemnării lui Kovesi procuror-șef european: război deschis România-UE

Inquam Photos / Octav Ganea

Înainte să ocupe funcția de procuror-șef european, Laura Codruța Kovesi are câteva probleme de rezolvat în România care vor fi decisivepentru viitorul ei, altfel, în caz contrar, riscă să declanșeze un conflict între Uniunea Europeană și statul român.

Chiar dacă la UE a jucat rolul de victimă și a mizat pe impresionarea publicului, Uniunea nu poate să închidă dosare care deja au fost începute și nici nu poate să-i șteargă prieteniile cu Sebi Ghiță, Coldea, Maior ș.a.

Kovesi, suspect

Nici UE și nicio altă instituție din lume nu poate fi mai presus de justiția din România, indiferent cum este aceasta, indiferent cât protestează unii și alții. Magistrații români decid condamnările sau achitările. Cu sau fără Parchet European (EPPO), tot procurorii și judecătorii români vor face asta în cazul infracțiunilor săvârșite pe teritoriul țării noastre.

Momentan, Laura Codruța Kovesi are calitatea de suspect în dosarul deschis la Secția Specială. Aceasta este bănuită de abuz în serviciu, luare de mită și mărturie mincinoasă.

Imunitatea procurorului european

Dacă Laura Codruța Kovesi va ajunge procuror-șef european nu va scăpa de dosarul penal, dar Uniunea Europeană va suferi o puternică lovitură de imagine, având la conducerea Parchetului un procuror anchetat în țara sa de origine, asupra căruia există mai multe suspiciuni.

Imediat se va ridica problema imunității: va fi procurorul european mai presus decât parchetele naționale? Și în cazul în care procurorul european greșește, cine îl anchetează? Aici va fi o bătălie între marile state din Europa, deoarece fiecare va dori să influențeze procurorul general european. Niciun stat nu va lăsa un EPPO cu putere deplină și cu procurori care nu răspund în fața nimănui.

Între timp, procurorii din România vor continua ancheta și Parchetul European va funcționa cu un procuror-șef cu dosar penal, care va trebui să meargă să-i ancheteze pe alții. Ministerul Justiției nu va accepta implicarea Uniunii Europene în acest proces sau presiuni pe procurorii de la Secția Specială, doar pentru că Kovesi ocupă un rol într-o instituție europeană. UE va trebui să aștepte ca justiția din România să se pronunțe dacă fosta șefă DNA este sau nu este vinovată de săvârșirea vreunei fapte penale.

Fanii Kovesi au spus că e vorba de un dosar penal „fabricat”, dar justiția nu se face în stradă sau la Bruxelles, ci trebuie să așteptăm acuzațiile care i se aduc și dovezile pe care le-au strâns procurorii.

Războiul România-UE

Oricum ar fi, numirea lui Kovesi la conducerea Parchetului European va naște un conflict deschis între România și Uniunea Europeană. În primul rând, pentru că Bruxellesul vrea să se situeze deasupra justiției din România și va apăra un procuror anchetat în țara sa de origine. Vorbim de sustragerea de la urmărirea penală, dacă magistrații români vor decide să treacă la această etapă. În cazul acesta, o măsură va fi arestul la domiciliu sau poate doar interzicerea ieșirii din țară, lucru care o împiedică pe Kovesi să-și îndeplinească responsabilitățile la EPPO. Totuși, procurorul român poate să se sustragă de la urmărirea penală și să spună că nu va dori să răspundă în fața acestor magistrați, acuzându-i de „jocuri politice”. La fel a făcut și când a fost chemată la audieri în Parlament și a refuzat să răspundă în fața celei mai importante instituții a statului român.

În al doilea rând, Guvernul României va avea toate motivele să se retragă din proiectul Parchetului European și să declare că nu mai recunoaște Parchetul European condus de un procuror anchetat în țara de origine. Pentru corupții de la noi, aceasta va fi o victorie mult mai mare decât dosarul penal pentru Kovesi. Vor găsi toate motivele favorabile și imediat vor fi susținuți de formațiunile politice anti-UE din Europa. Totodată, PSD ar începe negocierile cu Matteo Salvini pentru formarea unui grup în Parlamentul European, mutare din care vor pierde cel mai mult socialiștii europeni și Timmermans, candidat la șefia Comisiei Europene.

România nu-și permite să amenințe cu ieșirea din UE, dar poate alimenta acest foc mocnit care arde în țări ca Italia, Ungaria, Polonia și poate hrăni discuțiile în acest sens.

Europarlamentarii joacă în aceste zile rolul de judecători, spunând că Kovesi este „atacată” în țara sa de origine și lăsând să se înțeleagă că dosarul ar fi un „fake”. Atunci de ce să nu fie un „fake” toate dosarele infractorilor din România, dacă atât de ușor stabilim acest lucru?

Nimeni din Parlamentul European nu a spus că poate ar trebui să aștepte rezultatul justiției din România, înainte să o voteze. Pentru că, ce se va întâmpla dacă UE va porni lupta împotriva corupției cu un procuror condamnat ulterior?

Ceea ce uită fanii lui Kovesi în aceste zile este un detaliu foarte important – nu este încă procuror general european. Votul de miercuri este doar orientativ, nu are nicio greutate. Mult mai important va fi votul din Consiliul UE, pentru că acolo țările membre influențează direct rezultatul, spre deosebire de Parlamentul European unde le este greu să controleze comisiile. Abia în Consiliu se va vedea puterea de influență a Franței (care se pare că a ajuns la un acord cu Germania). Și Macron are nevoie de această victorie, în condițiile în care se promovează ca salvator al Uniunii.

 

1 comentariu la “Efectele desemnării lui Kovesi procuror-șef european: război deschis România-UE

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *