Skip to content
Opinii & Analize

Efectele epidemiei și ale protestelor masive din SUA asupra alegerilor prezidențiale

Remus Ștefureac

În iunie 2016, în urmă cu exact 4 ani, mă aflam în Washington DC. Eram consilier diplomatic la Ambasada României din Statele Unite ale Americii, principala mea responsabilitate fiind realizarea de contacte, analize, evaluări ale politicii interne americane. Imi aduc aminte că atunci am avut o întâlnire cu două cunoștințe din România. Fiind persoane publice, nu le voi dezvălui identitatea. Evident, principalul subiect de discuție a fost legat de alegerile prezidențiale. La fel de evident, exista o convingere puternică a interlocutorilor mei cu privire la succesul inevitabil al candidatei democrate Hillary Clinton.

După luni întregi de analize a datelor sociologice, nu doar la nivel național, ci și la nivelul statelor și districtelor, după întâlniri cu candidați la evenimente electorale din timpul alegerilor primare, după nenumărate discuții cu ambasadorul nostru, unul dintre cei mai fini cunoscători ai politicii și societății americane, după interacțiuni nenumărate cu mulți americani obișnuiți din diverse straturi, am exprimat însă o atitudine mai rezervată. Evaluarea mea de atunci era că, deși aparent Hillary Clinton este favorita, observam la nivelul societății americane o serie de fenomene sociale de profunzime (nemulțumiri acumulate față de clasa politică tradițională americană, entuziasmul în  masă față de mesajele dure emise de Donald Trump pe diverse teme controversate etc.) care mă determinaseră să le transmit oaspeților din România că situația electorală este mult mai echilibrată. Și că, oricât ar părea de nerealist la acel moment, Donald Trump are șansa lui de a câștiga alegerile. În plus, arhitectura sistemului electoral american în care președintele nu este ales de majoritatea cetățenilor, ci de majoritatea electorilor impunea repere diferite de analiză în care unitatea de măsură electorală nu este o circumscripție electorală națională, ci unele de la nivelul statelor americane.

6 luni mai târziu, cu puțin timp înainte de data alegerilor prezidențiale, Ambasada României din SUA a fost printre foarte puținele misiuni diplomatice din Washington DC care trimitea acasă o evaluare echilibrată în care era indicat faptul că rezultatul alegerilor va fi foarte strâns și că, dacă Donald Trump a avut vreodată o șansă de a obține mai mulți electori decât Hillary Clinton, probabilitatea acestui fapt era mai mare exact la momentul alegerilor. Era o evaluare riscantă având în vedere nenumăratele scandaluri monstru în care fusese implicat candidatul Donald Trump în campania electorală, și părerea unanimă că Trump va pierde net alegerile, dar una bazată pe date și pe un dram de instinct.

Astăzi, după 4 ani, ne despart din nou 6 luni până la alegerile prezidențiale americane din noiembrie 2020. Acum, la fel ca și atunci, Donald Trump se află într-o situație imposibilă. Înainte de izbucnirea pandemiei, o primă lebădă neagră, Donald Trump devenise favorit la câștigarea unui nou mandat. Marile scandaluri din timpul primului mandat, culminând cu acuzația privind complotul cu Rusia pentru câștigarea alegerilor din 2016 fuseseră închise cu succes, iar economia, cel mai important argument pentru un președinte în funcție, duduia. Dar numărul mare de infectați și persoane decedate provocate de coronavirus și mai ales impactul puternic al epidemiei asupra economiei americane l-au afectat în mod direct pe locatarul de la Casa Albă. Ar fi însă o eroare infantilă să îl analizăm pe atipicul Donald Trump cu instrumentele și logica pe care le folosim atunci când evaluăm actorii politici tradiționali. Trump a jucat și va juca întotdeauna la limită, niciodată în defensivă, întotdeauna în ofensivă; în baza unor calcule cinice după criticii săi, pragmatice în logica luptei electorale, acțiunile lui Donald Trump vor fi întotdeauna pe muchie. Doar astfel poate reuși un candidat cu profilul său neconvențional să câștige sprijinul complet al tribului său electoral. Iar instinctul său de supraviețuitor l-a determinat pe acesta să joace din nou rolul opozantului care luptă cu sistemul, cu partea din Congres controlată de democrați, cu primarii și guvernatorii democrați, cu media, cu establishment-ul ”politico-medical”, cu rațiunea însăși uneori, pentru a ”salva economia prin redeschiderea ei cât mai rapidă”. Narativul său este simplu, dar eficace. Vinovați pentru prăbușirea economiei nu sunt legiunile de COVID-19 care au infectat aproape 2 milioane de americani, nu este modul în care a gestionat Administrația sa criza sanitară, ci democrații care se opun redeschiderii și salvării economiei americane. Prin urmare, la două luni de la debutul epidemiei, Donald Trump reușea cumva să reechilibreze jocul și să preia din nou inițiativa.

Dar vremurile în care trăim sunt palpitante și pline de surprize. Zilele acestea tocmai a apărut o a doua lebădă neagră. Protestele masive, actele de vandalism, senzația generală de insecuritate provocate de decesul unui cetățean american afro-american, în timpul unei acțiuni de reținere a poliției, par să răstoarne din nou jocul electoral în defavoarea lui Donald Trump. Extinderea stării de insecuritate este mult mai periculoasă decât problema economiei în condițiile în care prima îndatorire a unui președinte american este securitatea cetățenilor. Cu toate acestea, dacă vrem să fim analiști serioși, nepartizani, nu putem ignora scenariul în care Donald Trump ar putea reuși cumva, din nou, să pivoteze dezbaterea, prin definirea altor vinovați și prin livrarea unor narative credibile bazei sale electorale. Ultimele sale mesaje transmise de la Casa Albă sugerează și direcția.

În fața actelor de vandalism care întrețin sentimentul de insecuritate și distrug mici afaceri, Donald Trump răspunde autoritar, acuzând acte de terorism intern lansând strategia  ”lege și ordine” apreciată masiv de votanții republicani. Și, posibil, de nevoie, chiar de unii votanți democrați moderați și independenți din suburbii care își simt amenințate direct viața, proprietățile de revoltele populației sărace și care nu pot înțelege legătura între moartea tragică a unui cetățean aflat în custodia poliției și actele de distrugere în masă a unor proprietăți publice și private. Sigur, este prematur să emitem verdicte. Evident că Donald Trump se află în poate cea mai dificilă perioadă a mandatului său, în cel mai nepotrivit moment posibil. Prin comparație, ancheta condusă de fostul director FBI, Robert, Mueller, a fost o briză de primăvară. Dar experiențele anterioare ne spun că analiza scenei politice și electorale americane a momentului, a fenomenului Trump în mod particular, este un exercițiu extrem de complex și plin de nuanțe, iar verdictele autoritare emanate din atitudini partizane sau bazate pe scheme de analiză învechite riscă să arunce multă lume în eroare.

Deocamdată, baza electorală republicană este stabilă și unită în jurul lui Donald Trump, iar baza democrată este extrem de ostilă președintelui. Donald Trump va pierde alegerile dacă votanții americani vor ajunge la concluzia că prăbușirea economiei și starea de insecuritate sunt vina exclusivă a președintelui. Dar dacă Donald Trump va reuși să convingă mici majorități în doar câteva state americane care nu sunt nici republicane, nici democrate din punctul de vedere al intenției de vot, de faptul că el este singurul care se luptă pentru relansarea economiei și impunerea legii și ordinii, s-ar putea ca deznodământul alegerilor din noiembrie 2020 să șocheze din nou pe mulți. Cel puțin în acest moment, totul încă se joacă, cu șanse ceva mai mici pentru Trump, dar se joacă, iar aceasta este, cred, cea mai surprinzătoare concluzie pentru observatorii îndepărtați de realitățile politice și sociale ale Americii contemporane.

 

 

" "

3 comentarii la “Efectele epidemiei și ale protestelor masive din SUA asupra alegerilor prezidențiale

  1. Distrugere, partide comuniste ale Statelor Unite și îndepărtarea lui Trump
    Totul a pornit de la moartea lui George Floyd, bărbat de culoare, în urma arestării făcute de poliția din Minneapolis, Minnesota. George Floyd s-a dus la un magazin să cumpere ceva cu o bacnotă de 20 de dolari falsă, cei de la magazin au sunat la poliție și l-au urmat pe Floyd la mașină, raportând că era și intoxicat cu alcool sau droguri probabil. Poliția a venit la fața locului, a arestat pe Floyd, iar la arestare polițiștii spun că ar fi rezistat arestării și pentru acest motiv l-au pus cu fața în jos și ofițerul Derek Chauvin i-a pus lui Floyd genunchiul pe gât, ținându-l așa opt minute și cauzându-i moartea. Alături de Derek Chauvin au asistat la arestare Tou Thao, Thomas Lane, J. Alexander Kueng.
    Oamenii au ieșit la proteste în multe orașe din Statele Unite, deoarece se consideră că George Floyd a fost ucis și s-au încălcat multe proceduri de arestare pentru faptul că era de culoare și în Statele Unite au fost uciși mulți oameni de culoare de către poliție.
    Incidentul acesta a fost un motiv ca la scurt timp după pornirea protestelor pașnice să intervină grupuri mari de oameni care au început să distrugă magazine, proprietăți, mașini, atacând polițiști. Incidentele au degenerat până acolo încât mai mulți morți și distrugeri au fost în toată țara.
    Citiți tot articolul aici:
    https://paginacrestina.wordpress.com/2020/06/03/distrugere-partide-comuniste-ale-statelor-unite-si-indepartarea-lui-trump/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *