Skip to content
Societate

Efectele recursului compensatoriu după abrogare: Cât timp va mai deschide porțile pușcăriilor

huckmagazine.com

Legea recursului compensatoriu a fost abrogată în data de 4 decembrie 2019, cu 272 de voturi „pentru” și 5 abțineri, dar fiind lege penală mai favorabilă va produce efecte chiar și după abrogare.

Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a informat că au fost înregistrate 22.939 de liberări ca urmare a Legii privind recursul compensatoriu.

De la data de 19.10.2017 până la data de 03.12.2019, din unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au fost înregistrate 22.939 liberări, dintre care 4.060 liberări la expirarea duratei pedepsei în termen şi 18.879 liberări condiţionate. În perioada anterior menţionată, din totalul liberărilor, au fost înregistrate 2.335 reveniri, în unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor„, a precizat ANP.

Potrivit ANP, nu toţi cei care au revenit în penitenciar au săvârşit fapte de natură penală în perioada postdetenţie. „Menţionăm că nu toate cele 2.335 reveniri au fost persoane care au săvârşit fapte de natură penală în perioada postdetenţie, o parte dintre acestea având pe rolul instanţelor de judecată şi alte cauze penale, în diferite stadii de instrumentare, la momentul punerii în libertate„, a explicat Administraţia Penitenciarelor.

Toți jurișii sunt de acord în ceea ce privește calificarea recursului compensatoriu drept lege penală mai favorabilă, dar părerile sunt împărțite atunci când vine vorba de efectele legii chiar și după abrogare. Unii spun că recursul compensatoriu, ca lege penală mai favorabilă, se va aplica doar celor care sunt deja în executarea pedepsei, adică se află în penitenciar la momentul abrogării, și care sunt deținuți în condiții improprii, iar alții spun că legea recursului compensatoriu se va aplica tuturor celor care au săvârșit fapte penale în perioada cât legea a fost în vigoare.

În acest timp, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei deja s-a declarat profund preocupat de abrogarea recursului compensatoriu în Parlament, exprimându-și preocuparea și față de faptul că nu au fost oferite, în acelaşi timp, modalităţi de compensare care să îndeplinească cerinţele Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Totodată, sunt amintite „vechile probleme structurale” ale României cu suprapopularea închisorilor şi condiţiile de detenţie inumane şi degradante, dar şi că s-au obţinut progrese importante, mai ales în ceea ce priveşte reducerea supraaglomerării. Instituția de la Strasbourg anunţă că a luat notă de explicaţiile referitoare la efectele contraproductive ale recursului compensatoriu şi salută angajamentul guvernului de la Bucureşti de a elabora un plan comprehensiv de acţiune.

" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *