Câți angajați au fost dați afară de la Senat. Efectele imediate ale reformei implementate de Ilie Bolojan
La finalul lui ianuarie, Ilie Bolojan era fluierat de către angajații instituției pe holurile Parlamentului chiar în momentul în care anunța reducerea cheltuielilor instituției, inclusiv concedieri în rândul personalului. Totul se întâmpla la fix o lună după preluarea mandatului de senator și alegerea sa în a doua funcție în statul român, cea de președinte a senatului. Acum, la șapte luni distanță de la anunțul reformelor și la alte patru luni de la finalizarea acestora, se văd și efectele măsurilor luate de actualul premier.
Efectele reformei lui Bolojan la Senatul României
Imediat după ce a fost ales la conducerea Senatului, Ilie Bolojan a anunțat o serie de măsuri pentru reducerea cheltuielilor instituției. Peste 150 de posturi din schema de personal urmau să dispară, numărul de autoturisme urma să fie redus cu 20% și impusă o cotă de combustibil. După anunțul măsurilor la finalul lunii ianuarie, la finalul lunii mai, după revenirea de la Cotroceni, Ilie Bolojan anunța finalizarea reformelor la Senat.
„Din cele 796 de posturi, au rămas 649, dintre care 31 sunt neocupate, fiind rezervate persoanelor suspendate de drept. Reducerea de personal s-a făcut prin normarea corectă a personalului și prin reducerea posturilor de consilieri.
Diferența dintre fondul de salarii necesar inițial, de 93,9 milioane de lei anual, și cel pentru posturile reduse, de 76,4 milioane de lei anual, este de 17,5 milioane de lei – adică aproximativ 3,5 milioane de euro. Aceasta este suma care va fi economisită într-un an”, anunța actualul premier în data de 30 mai.
Cifrele de la Ministerul Finanțelor arată o scădere a cheltuielilor cu salariile dar și a bonusurilor plătite angajaților Senatului României, comparativ cu anul precedent. Acest trend apare odată cu finalizarea măsurilor impuse de premierul Bolojan.
Cifrele din spatele reformei lui Bolojan
În luna ianuarie a anului curent, cheltuielile cu salariile la Senatul României s-au ridicat la puțin peste 8 milioane lei: 7,57 milioane au fost salariile de bază, și 717.000 lei, sporurile pentru condițiile de muncă. Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, instituția avea atunci 881 de angajați efectiv.
La finalul lunii mai, atunci când Ilie Bolojan a anunțat finalizarea implementării măsurilor de reformă în cadrul instituției, salariile de bază la Senat ajunseseră deja la 44,08 milioane lei (aproape de 6 ori suma din luna ianuarie!). Valoarea totală a sporurilor pentru condițiile de muncă ajunsese la 3,43 milioane lei.
Aceste valori sunt similare cu sumele plătite în anul anterior. La finalul lui mai 2024, cheltuielile cu salariile fuseseră de 43,74 (salarii de bază) și 3,59 milioane, sporurile de antenă.
Ce s-a întâmplat după măsurile lui Bolojan
La finalul lunii august, ultima lună pentru care Ministerul Finanțelor a publicat cifrele exacte din execuția bugetară, salariile de bază la Senatul României ajunseseră la 69,88 milioane lei. La această sumă se adaugă și 4,75 milioane, sporul pentru condițiile de muncă.
Sumele sunt mai mici față de cele din anul anterior, atunci când, tot la finalul lui august, salariile de bază în instituție ajunseseră la 71,22 milioane lei, iar sporurile reprezentau 5,65 milioane. În total, vorbim de o diferență de 2,2 milioane lei, față de anul precedent.
Luna august a fost doar a doua lună când cheltuielile cu salariile au fost mai mici ca în anul precedent. În luna iulie aceste cheltuieli scăzuseră cu 890.000 lei față de cele din anul precedent.
În ceea ce privește numărul de angajați, Ministerul Finanțelor nu a publicat date decât până la finalul lunii iulie.
Astfel, dacă la începutul anului, la Senat erau 881 de posturi ocupate, la finalul lui iulie numărul de angajați ajunsese la 767, adică cu 124 mai puțini. Numărul salariaților a scăzut constant în ultimele luni. De la 799 la finalul lui mai, la 768 la finalul lui iunie.
Cifrele la Camera Deputaților
Camera Deputaților s-a aflat sub conducerea PSD, întâi Ciprian-Constantin Şerban și, din iunie, Sorin Grindeanu (în fapt, cei doi au făcut schimb de funcții). Niciunul dintre aceștia nu a propus vreo reformă sau alte măsuri pentru reducerea cheltuielilor instituției.
La începutul anului, Camera avea 1.711 de angajați, iar la finalul lui iulie ajunsese să mai aibă doar 1.631, adică cu 80 de salariați mai puțin.
În ceea ce privește cheltuielile cu salariile, la nivelul lunii august, salariile de bază au reprezentat 142,5 milioane lei, cu sporuri de 8,3 milioane. Deși numărul angajaților în ultimele șase luni a scăzut, față de anul anterior cheltuielile cu salariile sunt însă mai mari. În august 2024, salariile de bază erau doar 137,4 milioane lei, cu sporurile, alte 9,2 milioane.
Practic, în condițiile în care instituția și-a redus numărul de angajați, cheltuielile salariale au crescut cu circa 4 milioane de lei.
Numărul bugetarilor, după prima lună cu Bolojan premier
Datele privind numărul angajaților la stat pentru luna iulie arată dinamica angajărilor la stat în prima lună cu Bolojan premier. Mai exact, față de luna iunie, când în sistemul public erau 1.305.595 salariați, la finalul lui iunie sunt 1.303.563, adică cu 2.032 de bugetari mai puțin.
Această scădere vine pe o tendință descendentă în ultimele luni, în condițiile în care la începutul anului, numărul bugetarilor era de 1.312.508, iar până la finalul lunii mai, numărul angajaților ajunsese la 1.305.361.
Scăderea numărului de angajați a fost înregistrată cu precădere în administrația centrală, unde, față de începutul anului, erau cu peste 6.000 de angajați mai puțin. Spre comparație, în administrația locală, numărul angajaților crescuse cu peste 3.000.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
