Skip to content
Societate

Efectul conspiraționiștilor în rândul maselor: ”Ei pretind că luptă pentru libertate, dar de fapt creează haos, o inutilă discordie”

Inquam Photos / Bogdan-Ioan Buda

Medicul psihiatru Gabriel Diaconu critică, într-un interviu pentru PS News, erorile de comunicare ale autorităților după impunerea noilor restricții antipandemice. ”Popularitatea este la fel de periculoasă precum populismul. Trebuie să dozezi foarte bine discursul public în fața unei națiuni care a fost molestată sanitar”, susține medicul. Acesta acuză, de asemenea, și personaje precum Diana Șoșoacă, Răzvan Constantinescu sau Adina Alberts de răspândirea de teorii ale conspirației, susținând că aceștia ”pretind că luptă pentru libertate, dar de fapt creează un ultim haos, o inutilă discordie”. Gabriel Diaconu spune, totuși, că nici el nu este de acord cu anumite măsuri restrictive luate de autorități, mai ales că acestea din urmă nu au reușit să explice convingător eficacitatea lor. ”Noi avem o părelologie ridicată la rang de opinie de experți”, subliniază Gabriel Diaconu.

”Trebuie să fii foarte atent ce le dai sau nu oamenilor. Să nu le promiți lucruri pe care nu le poți livra, spre exemplu că o să fim cu toții împreună de Paște. Nu le promite chestia asta pentru că dacă nu o poți livra o să te taxeze de nu te vezi. Să nu le promiți reforme sanitare care nu influențează deloc în următoarele 6 luni mortalitatea. Să nu le promiți medicilor beneficii pe care după să le iei înapoi.

Acest aspect de cârlig al promisiunii aruncat așa de-a valma face ca oamenii să se întoarcă înapoi cu mânie către cine nu și-a respectat cuvântul dat. Ecuația mâniei sociale este foarte întortocheată. Să disipezi mânia înseamnă că ocazional o să dai poporului nu doar circ, dar și un pic de mâine. Ia spre exemplu promisiunea că statul va susține costul grădiniței și al creșei, proiect care a fost ulterior retras pentru că nu avem bani. Eu înțeleg că există o logică financiară internă că miza guvernului este un prototip sobru și spartan, dar din păcate acest prototip spartan se întâmplă într-o țară dâmbovițeană. Și pentru că se întâmplă într-o țară dâmbovițeană, se poate ca acești oameni care trăiesc în bulă să se întâlnească cu o Românie care doar s-a uitat la filme cu spartani, dar nu practică asta în viața de zi cu zi. Drept urmare, poporul să nu îmbrățișeze stoicismul ăsta central

Eu nu știu cât umblă actualii guvernanți printre oameni, îmi pare că stau mai mult ascunși într-un turn de fildeș al propriilor credințe și ăsta este un alt pericol al vremurilor pe care le trăim, pentru că nu doar poporul a obosit, ci și arcul guvernamental a obosit”, spune Diaconu.

Medicul psihiatru precizează că se referă în special la personaje precum Flavia Groșan, Adina Alberts, Diana Șoșoacă sau medicul ieșean Răzvan Constantinescu, pe care-i numește ”cavaleri ai cartonului presat” și pe care îi acuză că răspândesc teorii ale conspirației.

”Persoanele respective și-au făcut obiceiul de a se etala în momentul în care le-ai pronunțat numele și prenumele. Eu discut asta fără să mă sfiesc din a numi oameni precum Flavia Groșan, Diana Șoșoacă, Adina Alberț, Monica Pop, după care continuăm cu personajele masculine, Răzvan Constantinescu, Adrian Cacovean și tot felul de cavaleri ai cartonului presat și care luând fiecare inconsecvență, fiecare grăunte de praf așezat perpendicular peste realitate transformă inconsecvența într-o veritabilă conspirație și aceasta creează zâzanie. Ei pretind că luptă pentru libertate, dar de fapt creează un ultim haos, o inutilă discordie”, susține Gabriel Diaconu.

”Părelologie ridicată la rang de opinie de experți”

Medicul precizează că nici el nu este de acord cu noile restricții, argumentând că autoritățile nu au prezentat nicio dovadă științifică pentru a demonstra eficacitatea acestor măsuri.

”Nu sunt de acord cu aceste noi restricții, dar îți voi spune exact de ce nu. Eu ca om de știință, ca medic sunt obișnuit ca în momentul în care formulez un diagnostic, sau în momentul în care trebuie să pun un tratament și în momentul în care omul mă întreabă de ce fac ceea ce fac, de ce aleg pastila aia vs. cealaltă eu pot să îi dau un argument care are în spate o serie de dovezi. Cu alte cuvinte pe mine mă apără adevărul. Sunt mijloace inferențiale prin care poți să ajungi la un adevăr pe care să îndrăznești să îl spui după pacientului tău.

Pacientul numit România este pe mâinile nu a unui doctor colectiv pentru că acesta este reprezentat de Ministerul Sănătății. Dar autoritățile și Grupul de Comunicare Strategică nu au prezentat public vreo formă de investigație prin care să putem noi toți ceilalți corpul medical să alimentăm mai departe că dacă iei o decizie la stânga sau la dreapta ora 18 sau 21, magazine închise sau deschise, toate aceste lucruri nu contează, dar să poată să ducă argumentul într-o zonă consistentă, robustă, da nu subiectivă. Să nu lasă loc de gâlceavă.

Spre exemplu, pe partea de vaccinare, studiile sunt absolut definitive, arată că s-au studiat efecte adverse. Când oamenii se adună buluc și spun că vaccinurile sunt Satana nu e problemă. Le arătăm studiile cară arată că Satana nu a fost afectat în procesul de manufactură. Pe de altă parte, când vorbim de măsuri de tip cordon sanitar, eu sunt pentru instituirea măsurilor de cordon sanitar, dar pe de altă parte, s-ar putea ca ceea ce înțelege statul din cordon sanitar e un fel de macrameu. Nu ai o verigă nici aici, nici acolo. Evident că argumentul public al statului este că încearcă să fie foarte flexibil încât să respecte micii întreprinzători și să respecte măsurile școlare.

În alte țări s-a calculat efectul închiderii și redeschirii școlilor în situația pandemică, dar noi nu avem așa ceva. Noi avem o părelologie ridicată la rang de opinie de experți. Noi nu avem acele studii. Nu e greu să finanțezi studii. De ce nu a făcut statul român demersurile respective și la nivel academic, dar și la nivel strategic, să iei prin parteneriat universitățile din București, Cluj, crema științifică a României încât ne poată răspunde nouă românilor la cât de mult a contribuit ecosistemul școlar la pandemie, cât de mult a contribuit închiderea redeschiderea școlilor. Cât câștigăm acum dacă închidem din nou magazinele de la ora 18:00. Să spună: Uite, dacă luăm măsura asta, o să scadă rata de transmitere cu 20% și ne-ai închis gura în momentul respectiv, am înțeles”, mai spune medicul psihiatru.

Ecuația joburi vs. vieți

Gabriel Diaconu afirmă că a aflat ”din târg” că în ecuația joburi vs. vieți, în cele mai multe din cazuri ”statul va ajunge să aleagă joburile în detrimentul vieților”.

”Nu e un secret. Poate că pot fi acuzați guvernanții de un cinism incredibil, dar vieți pot fi pierdute și în secția de ATI, și prin sărăcie. Cu alte cuvinte, guvernul a decis că sunt foarte importante joburile anul acesta, poate chiar mai importante decât un bolnav de Covid cu o saturație de 70%, ok, dar hai în revanșă să explicăm oamenilor cu exactitate pentru ce luăm toate aceste măsuri, care sunt procentele, de ce arată acestea așa, i s-au explicat aceste lucruri cetățeanului de rând?!

Guvernul trebuia să iasă și spună cum să facem să avem mai puțin oameni în ATI, dar de fapt vine și ne spune cum să aducem mai multe paturi. Guvernul vine și spune că o să bage foarte mulți bani în investiții, dar nu vine și ne spune cum o să securizeze locuri de muncă ale unor oameni care au credite și care au copii de crescut.

Retorica guvernamentală nu pare că este centrată la momentul de față pe creșterea calității vieții persoanelor, cât pe măsuri punctuale de a limita dauna. Dacă vrea să limiteze dauna e posibil ca populația să vrea să afle care a fost aceasta.

Aici este adevărata transparență. Lipsa transparenței cu privire la luarea măsurilor nu se repară prin publicarea unor date crude pe care oricum nimeni nu le poate interpreta așa cum a făcut Ministerul Sănătății. A pompat niște date în piața publică pe care nu le înțelegeau decât câțiva oameni și pe care le-au tradus cum s-au priceput și ei pentru alți câțiva oameni interesați de chestiunea asta. Este treaba guvernului să traducă din limbaj matematic în limbajul omului de rând ce presupune contracția economică, ce presupune costul unui cordon sanitar, ce presupune suplimentarea numărului de paturi, ce presupune închisul magazinelor. Așa noi ne trezim să înghițim din nou și din nou și din nou noi rutine de a face față pandemiei atunci când numai bine ne obișnuisem cu celelalte.

E greu moral să tot înregistrezi. Vorbim despre profesionalismul oamenilor de la butoane. Intențiile bune nu cred că le-a contestat nimeni, niciodată, dar problema nu sunt intențiile bune, ci pe lângă intenții trebuie să adaugi și capabilități”, completează medicul psihiatru.

 

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *