Skip to content
Politică

Efectul nociv al absenteismului electoral: Vom avea un Parlament cu o legitimitate reală de maximum 15%

Inquam Photos / George Calin

Liberalii și Klaus Iohannis au primit o lovitură grea la alegerile parlamentare. Aproximativ 7 din 10 români nu s-au prezentat la vot, iar din cei prezenți, doar un sfert au votat cu PNL. Asta înseamnă o gravă problemă de legitimitate. Dar mai grav este că nu doar liberalii se află în această situație.

Legitimitatea aleșilor

Alegerile parlamentare au marcat o premieră nefastă: cea mai slabă prezență la vot din istoria alegerilor generale post-decembriste. Puțin peste 31% dintre cetățenii cu drept de vot s-au prezentat la urne. Asta înseamnă automat o uriașă problemă privind legitimitatea politică a aleșilor. PNL a obținut, potrivit datelor parțiale de până acum 25,58% la Senat și 25,18% la Camera Deputaților. Pentru a simplifica datele vom aproxima la 25% scorul obținut de PNL. Ținând cont însă de prezența la vot de 31,84%, adică rotunjit 32%, putem spune că adevărata legitimitate a PNL în raport cu totalul populației cu drept de vot e de fapt de 8%.

Mergând mai departe, PSD s-a clasat pe primul loc cu 29,69% la Camera Deputaților și 30,13% la Camera Deputaților. Adică un scor în jurul cifrei de 30%, dar care la o prezență de doar 32% se traduce printr-o legitimitate de 9,6%.

USR-PLUS s-a clasat pe locul al treilea, obținând 14,75% la Camera Deputaților și 15,24% la Senat. Mergând pe mână aceluiași raționament, legitimitatea celor de la USR-PLUS  e în realitate de 4,8%. AUR vine pe locul al 4-lea cu 8,69% la Camera Deputaților și 8,77%. Așadar, o legitimitate de doar 2,8%. În fine, UDMR a obținut 5,98% la Camera Deputaților și 6,13% la Senat, deci o legitimitate de doar 1,9%.

Desigur, în nici o democrație din lume nu avem o prezență de 100% la alegeri. Așadar, nici legitimitatea partidelor nu poate fi întotdeauna completă. Totuși, funcția de reprezentare este sau ar trebui să fie esențială pentru orice formațiune politică. Astfel că obiectivul ar trebui să fie o prezență cât mai mare la vot pentru a crește legitimarea politică a aleșilor.

PNL, USR-PLUS și UDMR ar putea forma viitorul guvern al țări, însă toate cele trei formațiuni politice vor avea o legitimitate cumulată de doar 14,7 procente. Prezența scăzută la vot ne aruncă practic într-o gravă criză de legitimitate politică. O criză de legitimitate politică înseamnă de fapt o criză a democrației. Când doar 3 din 10 cetățeni participă la actul democratic, democrația se află în criză. Asta pentru că democrația nu poate funcționa fără implicarea activă a cetățenilor. Totodată, democrația este reversibilă.

Când primele 3 formațiuni politice din viitorul Parlament au o legitimitate cumulată de doar 22,4% există o gravă problemă în privința angajării cetățenilor în actul democratic. Parlamentul devine în această ecuație o instituție lipsită de reprezentativitate. Lipsa de reprezentativitate cumulată cu lipsa de încredere în instituțiile democratice duce la o adevărată criză a democrației. Este nevoie de un efort colectiv pentru a remedia deficiențele democrației autohtone. Efortul nu poate veni însă doar din partea electoratului, cum nu poate veni doar din partea partidelor parlamentare. Semnalul de alarmă a fost tras deja cu ocazia acestui scrutin. Rămâne de văzut cine îl va auzi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *