Pe măsură ce se apropie primul tur al alegerilor legislative, un indicator este analizat în mod deosebit de analiști și politicieni: participarea. Estimată între 62 și 65% conform diferitelor institute franceze, ar putea fi astfel cu 20 de puncte mai mare decât cea de la alegerile precedente. Poate acest val democratic să încline alegerile într-o tabără sau alta?
Pentru prima dată de la instituționalizarea mandatului de cinci ani, alegerile parlamentare sunt decuplate de alegerile prezidențiale.
La aceste alegeri, totuși, participarea ar trebui să fie cea mai mare din ultimii 25 de ani, spun analistii, deoarece, conform studiilor, aproape 2/3 dintre francezii chestionați spun că vor merge cu siguranță la vot. Cine ar beneficia de asta? Pot extremiștii de la RN să-și valorifice succesul la alegerile europene? Se poate remobiliza electoratul pro Macron? Poate stânga să creeze o surpriză?
Erwan Lestrohan, director consultant la Odoxa (institut de studii independente) a spus pentru Publicsenat.fr că pentru aceste alegeri legislative, ¾ dintre francezi sunt interesați de vot, adică cu 20 de puncte mai mult decât ultimele alegeri europene (din 2024) și alegeri legislative (din 2022).
„Aceste alegeri ar trebui să constituie momentul democratic pe care Emmanuel Macron și l-a dorit”
„Aceste alegeri se află, de fapt, în centrul atenției mass-media, dovadă fiind poziția luată de jucătorii echipei franceze de fotbal, care ajung la o audiență periferică, care nu era neapărat interesată de alegeri. Cu toate acestea, implicarea unor personalități precum Kylian Mbappé (n.r. liderul echipei de fotbal franceze) are o tendință mai mare de a consolida alegerile, mai degrabă decât de a schimba părerea alegătorilor. Aceste discursuri contribuie totuși la alegerea politică a alegătorilor. În orice caz, aceste alegeri ar trebui să constituie momentul democratic pe care Emmanuel Macron și l-a dorit cu o mai mare mobilizare a cetățenilor.
O supramobilizare a alegătorilor ar fi defavorabilă partidului Renaissance, deoarece electoratul său se potrivește aproape perfect cu Franța alegătorilor sistematici. Remarcăm o supra reprezentare a celor mai calificați, directori, persoane în vârstă de peste 70 de ani care constituie un electorat esențial, creștin-democrat. Chiar și în cazul unei abțineri mai mari, acești alegători ar fi făcut parte oricum din electorat”, a spus analistul Lestrohan.
Pe de altă parte, anumite segmente electorale, precum electoratul din periferiile urbane, cei mai tineri sau mai puțin educați, prezintă, un interes mai pronunțat în favoarea extremei, Noul Front Popular (NFP) și Adunarea Naționala (RN). „Și tocmai acest electorat participă cel mai puțin la alegeri”, spune analistul.
Singurul motiv care i-ar putea aduce pe alegătorii lui Emmanuel Macron înapoi la urne este preocuparea pentru social, o pârghie pe care Emmanuel Macron o mânuiește încă de la începutul campaniei.
Electoratul lui Emmanuel Macron s-a dispersat. Ar putea avea acest lucru un anumit impact în alegerile legislative?
Alegătorii lui Emmanuel Macron ar veni la vot doar pentru stabilitate socială, „pârghie pe care Emmanuel Macron o mânuiește încă de la începutul campaniei”, este parerea politologului Lestrohan.
RN are o importantă rezervă electorală, întrucât la alegerile europene, lista RN a adunat 7,7 milioane de alegători, în timp ce Marine Le Pen a strâns 13,3 milioane în turul doi al alegerilor prezidențiale.
„Rezultatul favorabil pentru majoritatea prezidențială ar fi ca aceste alegeri să se transforme în pro sau împotriva RN, alegerile europene fiind marcate de ștampila pentru sau împotriva lui Macron. Ceea ce va trebui să observăm este modul în care participarea va constitui o contribuție electorală importantă la rezultatul final”, a conchis consultantul politic francez, Erwan Lestrohan.
Partidul de extremă dreaptă nu a comunicat cifre economice, ci se bazează pe programul lui Marine Le Pen, din 2022
Cu zece zile înainte de începerea alegerilor legislative anticipate, proiectele economice rămân învăluite în mister. Partidul de extremă dreaptă nu a comunicat încă, cifre economice. Între timp, partidul se bazează pe programul lui Marine Le Pen, din 2022, în timpul alegerilor prezidențiale ceea ce inseamna, ca in total, șeful RN a planificat o creștere a cheltuielilor publice la 100 de miliarde de euro.
Abrogari ale reformei pensiilor, o chestiune costisitoare
Stângistii de la Noul Front Popular sugerează o creștere bruscă a cheltuielilor publice, la 106 miliarde de euro, potrivit Partidului Socialist. O proiecție subestimată, potrivit partidului La France insoumise. Pentru majoritatea prezidențială nu a fost prezentată nicio cifră până acum. Noul Front Popular și RN intenționează în special să abroge reforma pensiilor. Ceea ce ar putea mări deficitul.
„Există deja un deficit de 14 miliarde cu această reformă, la care ar trebui să adăugăm 13 miliarde care ar trebui să fie finanțate”, avertizează Mathieu Plane, economist la OFCE. Partidul de extremă dreapta și alianța de stânga intenționează, de asemenea, să abroge reforma asigurărilor pentru șomaj.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
