Skip to content
Opinii & Analize

Epidemia de coronavirus ia amploare. Cum s-a ajuns la situația din prezent și ce pot face autoritățile pentru a limita răspândirea

Inquam Photos / George Calin Inquam Photos / George Calin

Pe măsură ce pandemia de coronavirus avansează, autoritățile române adoptă măsuri din ce în ce mai restrictive. În urmă cu o zi, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela anunța intrarea în vigoare a unei noi Ordonanțe Militare (numărul 4) care impune noi sancțiuni în privința acelor persoane care nu respectă carantină. Totodată, depășirea pragului de 2000 de îmbolnăviri înseamnă automat activarea unui nou scenariu din partea autorităților.

Trebuie spus totuși că în ciuda unei iluzii de început, autoritățile române nu aveau cum să aibă în totalitate controlul asupra răspândirii coronavirusului. Din momentul revenirii în masă a românilor din străinătate, acest control, dacă a fost vreodată real, a fost complet pierdut. Drept dovadă, creșterea semnificativă a numărului de îmbolnăviri în ultima săptămână.

Cum s-a ajuns în situația din prezent?

Un prim răspuns la această întrebare ține de faptul că relativ puține persoane dintre cele care s-au întors din străinătate pe teritoriul României au fost plasate în carantină. Astfel, în țară au intrat de la începutul crizei sute de mii de oameni, dr. Streinu Cercel avansa chiar cifra de un milion, iar până la deschiderea culoarului cu Ungaria în carantină și izolare se aflau doar aproximativ 20.000 de oameni. Autoritățile au pierdut urma unui număr destul de mare de oameni, între 250.000 și 950.000, arată Europa Liberă, într-o perioadă scurtă de timp.

În al doilea rând, până săptămâna trecută, autoritățile au operat cu o definiție mult prea restrictivă a cazurilor suspectate. În consecință nu erau testate decât persoanele care prezentau deja simptome și care intraseră în contact cu o persoană infectată sau călătorise în străinătate. Consecințele aplicării acestei definiții restrânse sunt astfel evidente: autoritățile au neglijat marea masă de persoane asimptomatice, concentrându-i atenția pe un segment mult prea îngust. Decizia poate fi legată de lipsa testelor și a infrastructurii necesară pentru verificarea unui eșantion mai larg.

În al treilea rând, decizia a fost lăsată la latitudinea unor autorități administrative incapabile să se adapteze la situația. Așa cum am putut vedea la Timișoara sau la Constanța, calitatea șefilor Direcțiilor de Sănătate Publică județene este adesea mediocră sau submediocră, lucru care a impus schimbări ale șefilor DSP din mers. Rezultatul acestor erori a fost că în aproape o lună nu s-au făcut decât 11.223 de teste, mult prea puține pentru a evalua amploarea epidemiei.

„Soluția coreeană”

Singura formă de a ține sub control epidemia acum este testarea în masă sau „soluția coreeană”. Organizația Mondială a Sănătății a recomandat încă de acum două săptămâni sporirea numărului de teste efectuate. „Nu poți lupta cu focul legat la ochi” a declarat directorul OMS. Țara cea mai avansată din acest punct de vedere este Coreea de Sud care, cu o medie de 20.000 de teste pe zi, redusă între timp la 10.000. În Europa, Germania deține inițiativa în ceea ce privește testele, ajungând în medie la 12.000 de oameni pe zi. Prin comparație, cele puțin peste 11.000 de teste făcute în România într-o lună sunt complet insuficiente.

Izolarea, rămânerea în casă și restrângerea la maxim a circulației sunt măsuri binevenite, dar ele nu pot duce la controlul epidemiei dacă nu sunt însoțite de un număr mare de teste. Așa cum am văzut, deja se discută despre aplicarea a 10.000 de teste în București, semn că autoritățile sunt conștiente de această situație. Rămâne de văzut dacă ele vor reuși să mențină sub control în viitorul apropiat răspândirea epidemiei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *