„Politica paralizată pune în pericol ratingul investment grade al României”, titrează o analiză Erste. E nevoie de un al doilea pachet fiscal, amânat din cauza alegerilor repetate, pentru a reduce deficitul la 7% din PIB și a evita retrogradarea la junk de către agenții, având în vedere că execuția bugetară arată un deficit la nivelul anului trecut.
„Al doilea pachet de consolidare fiscală al României a fost amânat din cauza alegerilor prezidențiale, ceea ce pune ținta de 7% la mare risc”, avertizează Erste în documentul analizat de Profit.ro.
România a încheiat anul trecut cu un deficit de 8,7% din PIB pe baze cash, din nou cel mai ridicat din regiune. Mai mult, primele estimări ale Comisiei Europene arată un deficit de 9,3% din PIB pe angajamente (ESA), chiar mai mare decât cel de 9,2% atins în primul an de pandemie, ceea ce arată câți bani s-au tocat în anul electoral 2025 de coaliția de guvernare PSD-PNL. Și Polonia a atins anul trecut un deficit substanțial mai ridicat față de estimări, la 6,6% din PIB, față de 5,8%, în timp ce Slovenia a avut un deficit sub estimări, la 0,9% din PIB.
„România, Slovacia și Polonia au nevoia cea mai stringentă să reducă deficitele pentru că, într-un scenariu în care nu iau măsuri, ponderea datoriei publice ar ajunge la peste 90% din PIB până în 2035, potrivit proiecțiilor Comisiei Europene”, arată Erste.
România ar urma să ajungă la cea mai ridicată datorie publică peste 10 ani, de peste 100% din PIB, dacă nu sunt luate măsuri de corecție. Datoria publică a ajuns la 55% din PIB, față de 49% în 2023 și 39% în 2019. Chiar și în scenariul în care deficitul este redus treptat, în ținte agreate cu CE, datoria public ar urma să depășească 60% din PIB începând cu 2027.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
