PSnews

Recent

Eșecul referendumului pentru familie. Remus Borza prezintă consecințele, cât și o serie de teme ce ar trebui supuse votului popular

Deputatul Remus Borza a publicat sâmbătă, 13 octombrie, pe blogul său un editorial în care analizează implicațiile eșecului de la referendumul pentru familie. Astfel, acesta subliniază că fundamentul eșecului inițiativei Coaliției pentru Familie constă în noncombatul partidelor tradiționale, boicotul USR și întrebarea mult prea ambiguă de pe buletinele de vot.

De asemenea, parlamentarul propune ca teme mult mai importante, care ar trebui să reprezinte obiectul unui referendum, tipul de republică, unirea cu Republica Moldova sau adoptarea monedei europene unice.

Mai mult, deputatul atrage atenția asupra proiectului parteneriatului civil care nu mai trebuie adoptat în condițiile în care referendumul pentru familie a fost invalidat.

Vă prezentăm în cele ce urmează editorialul integral publicat de Remus Borza pe blogul său:

„Referendumul pe familie era o temă falsă și inutilă. Constituția din 91 o putem caracteriza și azi ca fiind avangardistă, vizionară și în spirit european. La Art. 48 definea familia ca fiind reuniunea dintre soți. Pe de altă parte, nici nu poți ignora voința a 3 milioane de cetățeni care au cerut modificarea Constituției în ceea ce privește definirea familiei ca fiind reuniunea dintre un bărbat și o femeie. Revizuirea Constituției poate fi inițiată de președintele României, de o pătrime din numărul parlamentarilor sau de 500.000 de cetățeni. Ori, au fost peste 3 milioane de români care au semnat în vederea unei atare modificări. Referendumul, pe cale de consecință, nu putea fi evitat. Indiscutabil, există teme de actualitate, probabil chiar mai importante, care ar trebui să facă obiectul unui referendum. Tipul de republică, unirea cu Republica Moldova, adoptarea monedei europene unice ar putea face obiectul unor astfel de consultări populare. Chiar miercuri am votat o Ordonanță a Guvernului privind asumarea unui calendar de intrare a României în mecanismul unic de aderare la moneda euro. Ne-am asumat o nouă țintă: 2024. Un prim-deadline era 2015, după care a fost stabilit anul 2019. Din păcate, suntem în situația de a decala din nou termenul limită. Aceasta ar fi o temă de interes pentru români. Poporul își dorește euro sau nu? Să fie prezentate avantajele și dezavantajele trecerii la moneda unică. Eu văd doar beneficii. Am reduce riscul de turbulențe monetare și financiare, în sensul că am avea un curs de schimb stabil. Toată lumea pierde pe diferențele de curs valutar: pierd importatorii, pierd exportatorii, pierd firmele când se creditează la bănci, pierd persoanele fizice când se creditează chiar și pentru un credit ipotecar sau de consum. Ar diminua foarte mult riscul de țară. În prezent, ne împrumutăm cu o dobândă de peste 5% pentru a acoperi găurile de la buget și mai ales cheltuielile de ordin social. În zona euro, dobânzile sunt sub 2%! Apartenența la euro ține și de prestigiu, de credibilitate. Sunt țări mult mai mici, ca suprafață, populație și PIB, care au trecut de mult la moneda unică. Însă cel mai mare câștig al trecerii la euro ar consta în profilarea și disciplinarea politicilor fiscal-bugetare și a comportamentelor sociale. Practic, am putea vorbi de un nou MCV, dar mult mai sănătos, necesar și util României decât cel pe justiție.

De ce a picat referendumul

Noncombatul partidelor traditionale,boicotul USR coroborate cu modul nefericit în care a fost formulată întrebarea de pe buletinul de vot(“Sunteţi de acord cu legea de revizuire a Constituţiei României în forma adoptată de Parlament?”) reprezinta principalele cauze ale invalidarii Referendumului. Întrebarea trebuia să fie simpla,clara și scurta.Lipsesc cuvinte cheie precum familie, căsătorie, bărbat, femeie.Pana la urma am decredibilizat și discreditat si acest instrument al democratiei participative,referendumul. Asta și după ce nu am dat curs nici până în prezent unui referendum validat în 2009, la care au participat peste 9,3 milioane de români, care au cerut un Parlament unicameral cu 300 de membri. Mulți români nu au votat la referendumul privind familia având un puternic sentiment al inutilității unui atare demers, câtă vreme, așa cum spuneam, referendumul din 2009 nu a creat consecințe constitutionale nici până azi.

Concesii din partea statului pe model european

După 1990, am importat pseudo-valori dintr-o Europă decadentă. Deși majoritatea țărilor din Europa Occidentală au aprobat parteneriatul civil, căsătoriile gay, adopțiile, trebuie să ne întrebăm dacă acesta este drumul corect pe care să meargă și România. Am trântit referendumul și acum aruncăm în dezbaterea publică Legea parteneriatului civil. Chiar si eu propusesem o astfel de măsură pentru a atenua eventualele frustrări, nemulțumuri care ar fi apărut odată cu validarea referendumului. Dar în situația actuală, nu mi se pare corectă grăbirea unei astfel de legi. Adoptând-o acum, vom genera mult mai multe nemulțumiri și chiar vom radicaliza o parte însemnată a populației care, evident, susține familia tradițională, chiar dacă nu s-a prezentat la vot. Trebuie să fim conștienți că, odată adoptată Legea parteneriatului civil, prin care partenerii de același sex vor fi asimilați soților în materie de asistență socială, asigurări sociale și de sănătate, drepturi ale pacientului, regim fiscal și combaterea violenței domestice, vor urma și alte concesii din partea statului. După câțiva ani, vom permite și căsătoriile între persoanele de același sex, după alți câțiva ani, vom permite și adopțiile copiilor de către cuplurile gay. În școală, încă din clasele primare, se vor preda cursuri prin care copiii noștri să fie acomodați cu astfel de practici. Homosexualitatea și lesbianismul vor fi prezentate ca stari absolut normale și firești, în spiritul unor valori europene și umaniste la care trebuie să ne raliem necondiționat. Cei care se vor împotrivi unor astfel de abordări vor fi stigmatizați și marginalizați social.

Poporul român este un popor tolerant. Dacă referendumul pe familie ar fi fost validat, asta nu ar fi îngrădit cu nimic drepturile și libertățile minorităților sexuale. Homosexualitatea și lesbianismul reprezintă acte sexuale și relații personale nefirești. Fiecare are o libertate deplină, chiar absolută de a se manifesta cum dorește în intimitate. Dar aceste deviațiuni sexuale si comportamentale nu pot fi acceptate și promovate ca un act de normalitate sau ca o virtute în societate. Astfel de practici și conduite nu înnobilează, nu purifică, nu înalță ființa umană. Dimpotrivă. O dezumanizează, o degradează și o abrutizează. Probabil, asta se și dorește de către promotorii globalizării. Un om fără conștiință, sentimente, valori și principii este mult mai ușor de supus și exploatat. Trăiască Omul Nou, al Noii Ordini Mondiale”.

Comentarii

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Inapoi