Skip to content
Politică

Eșecurile programului de guvernare al PSD: doi ani de creșteri salariale pe datorie EXCLUSIV

Inquam Photos / Octav Ganea

Nu se poate spune că, la doi ani de când a câștigat alegerile din 2016 și a preluat în mod oficial puterea, guvernarea PSD nu ”a dat”. ”A dat” la salarii și pensii, care au crescut, așa cum prevedea programul de guvernare.

Iar salariul minim brut pe economie a crescut chiar cu un ritm mai accelerat decât era prevăzut initial, având în vedere faptul că programul de guvernare prevedea un salariu minim brut de 1510 lei în 2018 și 1625 lei în 2019.

Salariul minim brut a fost majorat anual cu 100 de lei, recent fiind aprobată creşterea lui de la 1.900 lei la 2.080 lei, de la 1 ianuarie 2019. Se va introduce salariul minim pentru cei cu studii superioare. Acesta se va majora, anual, cu 150 lei, net. În 2019 el va fi de 2.350 lei.

Punctul de pensie a crescut anual cu cel puţin 10%, însă anul acesta a fost majorat cu întârziere, la 1 iulie în loc de 1 ianuarie, la 1.100 lei. Pensia minimă a crescut de la 520 lei la 640 lei de la 1 iulie 2018. Şi în 2019 punctul de pensie va fi majorat cu întârziere, abia la 1 septembrie, la 1.265 lei.

Problema constă în faptul că PSD nu a pus în aplicare și nu a respectat aproape nimic din ceea ce prevedea programul de guvernare la capitolul ”a face”.

Realizarea de investiții publice, atragerea de fonduri europene, creșterea productivității în economia românească, nimic din viitorul zugrăvit luminos în programul de guvernare, privind o dezvoltare sustenabilă, pe termen lung, nu a fost realizat până acum.

Din contra, guvernul înregistrează restanțe și neîmpliniri majore la cele mai importante capitole: avansul economic, execuția bugetară, investițiile publice, atragerea fondurilor europene, codul economic, reducerea numărului de taxe, parteneriatele public-private, fondul suveran de investiții, au rămas la stadiul de proiecte și promisiuni.

Atragerea de fonduri europene reprezintă una din nerealizările majore, pe care guvernarea PSD ar trebui să o recunoască, după consultarea propriului program de guvernare. Astfel, pentru 2018 programul de guvernare prevedea 18,9 miliarde lei fonduri europene absorbite, fără subvențiile acordate pentru agricultură. Realizarea este însă de doar 4,5 miliarde lei, cu 1,1 miliarde lei mai puțin decât în 2017, ceea ce face ca anul acesta România să fie contributor net la bugetul UE, adică să ia mai puțin decât dă.

Execuția bugetară și colectarea de fonduri la bugetul de stat este un alt capitol la care guvernarea este în suferință. Așa cum mai mulți specialiști în domeniu au arătat, bugetul de stat a fost construit pe venituri iluzorii, cu estimări mult peste ceea ce s-a încasat în realitate. Nu doar că programul ANAF de colectare a taxelor și impozitelor nu a fost realizat în octombrie și noiembrie, existând mari șanse să nu fie îndeplinit nici în decembrie, dar avansul economic mult sub prognoza inițială face ca din start veniturile așteptate la bugetul de stat să fie cu mult mai mari decât cele ce pot fi colectate în realitate.

Am reușit să avem cea mai proastă execuție bugetară din ultimii 7 ani. Doar în octombrie 2011 am mai avut deficit bugetar mai mare decât acum, apreciază specialiștii. Astfel, în fiecare din primele 10 luni ale anului 2018, bugetul a cheltuit mai mult decât a produs cu 2,1 miliarde de lei (450 de milioane de Euro). Fiecare zi de administrare astfel a economiei țării a generat un minus de 15 milioane de Euro.

Creșterea economică, după primele nouă luni ale anului, de puțin peste 4%, este mult sub cea anticipată de guvernanți, la începutul anului, care depășea ușor 6%, ceea ce face ca și veniturile încasate la bugetul consolidat de stat să fie departe de așteptări. Coroborată cu creșterea substanțială a cheltuielilor publice, această situație pune Guvernul în fața unor serioase dificultăți legate de respectarea limitei de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, așa cum cer angajamentele europene.

În privința investițiilor publice realizate de guvernanți, datele publicate recent de INS arată că formarea de capital fix a avut o contribuție negativă, la dezvoltarea economică, la fel și exporturile și sectorul construcțiilor, ceea ce nu face decât să confirme faptul că motorul avansului PIB este constituit din consumul gospodăriilor, nu de producție.

Iar autostrăzile, spitalele regionale și alte investiții publice realizate în parteneriat public-privat, așa cum prevedea programul de guvernare, au rămas la stadiul de realizări pe hârtie.

Între timp, însă, deficitul balanței comerciale și datoria externă a României ating noi și noi recorduri negative, dovadă că politicile pro-ciclice ale guvernării PSD, de a trăi pe datorie și de a ”ne împrumuta ca să mâncăm”, în timp de creștere economică, nu oferă garanția unei bunăstări pe termen lung, din contra.

În fața turbulențelor economice care se anunță, pe plan international, în 2019, România se arată mai puțin pregătită ca niciodată.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *