Întârzierile propuse ale limitelor UE de poluare a aerului vor duce la moartea a sute de mii de oameni și vor „lărgi decalajul inegalității” dintre Europa de Est și Europa de Vest, a spus un grup de experți în sănătate publică, informează The Guardian.
Organizația Mondială a Sănătății a stabilit linii directoare pentru câte particule mici și câte gaze toxice pot polua aerul, dar a subliniat că niciun nivel de poluare nu este sigur pentru oameni. Medicii care scriu în Jurnalul Internațional de Sănătate Publică cer de urgență ca limitele să fie îndeplinite până la sfârșitul deceniului, dar parlamentul european vrea să aștepte până în 2035: Comisia Europeană vrea să stabilească limite mai slabe pentru 2030 fără a oferi o dată pentru a se alinia cu OMS, iar Consiliul European vrea să lase țările mai sărace să aștepte până în 2040.
„Fiecare an de întârziere în atingerea valorilor limită se traduce direct în mai multe morți și boli”, a declarat Barbara Hoffman, președintele consiliului de advocacy al Societății Europene de Respirație (ERS) și șeful epidemiologiei de mediu la Universitatea Heinrich Heine din Düsseldorf.
Întârzierea limitelor de poluare poate duce la 330.000 de decese
Hoffman și colegii de la mai multe institute de sănătate publică au descoperit că încă 330.000 de oameni ar muri mai repede dacă statele membre ale UE, cu niveluri de particule fine mai mari de 10 micrograme pe metru cub, ar întârzia scăderea poluării la acest nivel cu un deceniu din 2030 până în 2040. Limita OMS este de 5 micrograme pe metru cub.
„Aceste cifre arată clar că permiterea întârzierilor va impune o pierdere substanțială, injustă și inacceptabilă de vieți omenești în Europa”, au scris oamenii de știință.
Aerul poluat – „ucigașul invizibil”
Medicii numesc aerul poluat un ucigaș invizibil. Fiecare respirație pe care o face o persoană atrage poluanți suficient de mici pentru a pătrunde din plămâni în sânge. Odată ajunși în sânge, aceștia curg prin corp, rănind organele.
Cel mai prost aer din Europa se găsește în țările centrale și de est, precum și în Italia, dar o investigație a The Guardian din septembrie a constatat că 98% dintre europeni respiră aer atât de poluat încât încalcă limitele OMS.
Consiliul European a propus ca țările cu o pondere ridicată a gospodăriilor cu venituri mici și un PIB pe persoană sub media UE să li se permită să atingă valorile limită până în 2040, deoarece au mai puțini bani de investit în curățarea aerului. Multe țări europene mai sărace au aer poluat deoarece alimentează centralele electrice cu mai mult cărbune pentru a produce electricitate, ard mai mult lemn și cărbune pentru a încălzi casele și au mașini și fabrici mai vechi.
Sărăcia nu trebuie să fie folosită ca scuză pentru a nu acționa
Oamenii de știință au spus că „folosirea sărăciei ca scuză pentru a nu acționa este exact opusul a ceea ce au nevoie aceste țări”. Ar fi mai bine ca sănătatea umană din aceste țări să stabilească legi și să furnizeze bani pentru a accelera politicile privind aerul curat „necesar urgent”, au adăugat ei.
„Avem nevoie de o nouă legislație UE echitabilă și ambițioasă privind calitatea aerului, care să prețuiască în mod egal sănătatea tuturor cetățenilor europeni”, a declarat Zorana Jovanovic Andersen, epidemiolog de mediu la Universitatea din Copenhaga și președinte al comitetului ERS pentru mediu și sănătate. „Copiii și adulții din țările est-europene respiră deja cel mai poluat aer din Europa – și suferă de boli pulmonare asociate – de mult prea mult timp.”
Aerul poluat dăuneză economiilor
Aerul poluat dăunează economiilor, deoarece înseamnă că oamenii își iau mai multe zile libere de muncă și au nevoie de mai multe tratamente în spital. O evaluare a impactului realizată de Comisia Europeană a constatat că îndeplinirea pe deplin a ghidurilor OMS până în 2030 ar aduce cel mai mare beneficiu economic net dintre cele trei scenarii pe care le-a luat în considerare, cu economii de 38 de miliarde de euro pe an.
Implicațiile financiare au fost relevante, a spus Margherita Tolotto de la grupul de campanie Biroul European de Mediu. „Trebuie să ținem cont de faptul că costul inacțiunii este mult mai mare decât costul acțiunii pentru a reduce poluarea aerului.”
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
