Skip to content
Politică Video

Este guvernul Cioloș imaculat? Tăriceanu dezvăluie care este rolul presei într-o democrație EXCLUSIV (VIDEO)

Al doilea om în stat, Călin Popescu Tăriceanu a fost invitatul, de săptămâna aceasta, al interviurilor organizate de PSnews.ro, unde a vorbit despre schimbările cele mai recente de pe scena politică.

Tăriceanu a abordat și tema cabinetului Cioloș precum și gestul inedit făcut de noii ministri, la initiativa premierului, de a face o declarație de integritate, de moralitate care să credibilizeze noul cabinet.

Pe de altă parte, copreședintele ALDE a atacat și subiectul relației dintre presă și zona politicului. Tăriceanu opinat că, din păcate, presa și-a pierdut în ultima vreme statutul de „câine de pază al democrației”  întrucât cântă în strună unor politicieni din cauza intereselor economice.

Rugat să comenteze de jurnalistul Dan Bucura pe acest subiect, șeful Senatului a declarat că o atitudine sănătoasă a mass-mediei ar fi plasarea sa în zona opoziției față de putere, dar și în încercarea de a-și consolida relația cu publicul.

(30:52-34:55)

Dan Bucura: Ultima întrebare, foarte scurtă, înainte să lăsăm Guvernul în pace: la instalare, premierul Cioloş a făcut un gest inedit: a pus membrii cabinetului său să facă un fel de declaraţie de integritate, de moralitate. Cum o vedeţi, ca măsură: o chestiune de imagine sau, poate, o premieră în politica românească?

Călin Popescu-Tăriceanu: Nu ştiu. Sau, poate, ca o măsură de protecţie. Însă să ştiţi că, oricum, orice… Nu e o premieră. Am să vă spun ceva: nu e niciun fel de premieră…

Dan Bucura: La modul în care a făcut-o public şi transparent.

Călin Popescu-Tăriceanu: Şi, până acum, cei care se instalau în funcţia de ministru – conform legii (nu este o decizie personală) – aveau obligaţia să facă o declaraţie de avere şi o declaraţie de interese, care sunt publice, se pun pe site-ul Guvernului. Deci, din acest punct de vedere, nu e nimic – nu ştiu de ce vi s-a părut…

Dan Bucura: Am împins un pic mai departe lucrurile, şi în sfera moralităţii, dacă vreţi.

Călin Popescu-Tăriceanu: Ele sunt lucruri care sunt prevăzute de cadrul legal. Au fost făcute şi până acum, cu toate că, după cum aţi văzut, nu au fost suficiente, pentru că sunt lucruri pe care, probabil, unii încearcă să le ascundă şi iată că ies la iveală. Eu profit, însă, de ocazie să vă spun ceva. Vorbeam,  mai devreme, de curajul sau de lipsa de curaj a oamenilor politici. Din păcate, constat că, din ce în ce mai mult, acest lucru se transferă şi în zona presei. Presa (care odinioară – în România mă refer, după 1990 – a jucat rolul, într-adevăr, de câine de pază al democraţiei), în bună parte, astăzi, şi-a pierdut credibilitatea şi, în loc să asigure această funcţie esenţială într-o societate democratică, face o figură pe care, în fine, o regret din ce în ce mai mult.

Dan Bucura: Acum, mă simt nevoit să fac o completare, fiind, oarecum, vizat de această ultimă remarcă a dumneavoastră: presa, în principal, joacă pe o platformă, se manifestă pe o platformă. Când această platformă este aproape integral confiscată de zona politică şi de zona economică (acolo unde se întâmplă totul), chiar să vrea, ea nu are cum să iasă din acest cadru. Ştiţi, este celebra vorbă românească – mai mult sau mai puţin agreată de unii: „Cine dă banul comandă muzica”. Poate că asta poate fi o explicaţie, din nefericire, nu?

Călin Popescu-Tăriceanu: Nu. Sigur că, parţial, este o explicaţie. Dar este prost că s-a ajuns în această situaţie şi aici politicienii, poate, au vina lor, pentru că vor să audă muzica care le place. Dar presa nu e obligată să cânte această muzică. Iar eu cred că publicul nu este atât de doritor să audă o presă care este tolerantă cu mediul politic, care este indiferentă, ci din contră: întotdeauna cred că cei care au fost poziţionaţi mai degrabă în opoziţie cu puterea au avut de câştigat – mă refer la presă. În fine, eu, peste zece ani de zile, am condus un proiect de presă, de radio (Radio Contract – n.r.) şi niciodată nu mi-am pus problema ca veniturile care asigură funcţionarea acestei societăţi să provină din zona politică, pentru că atunci, fără îndoială (aveţi dreptate ce spuneţi), devii dependent de cel care comandă. Deci cred că trebuie gândită presa cu totul şi cu totul altfel: pe o bază solidă, pe o bază, până la urmă, comercială, sănătoasă, dar, când spun: „comercială”, (vreau să spun – n.r.) în relaţia cu publicul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *