Skip to content
Opinii & Analize

Este posibilă o prezență ridicată la alegerile locale, în condiții de pandemie?

Potrivit datelor furnizate de Consiliul Europei, din 15 martie și până în prezent, trebuiau organizate, în cele 47 de state membre, aproximativ 40 de consultări electorale (alegeri prezidențiale, parlamentare, regionale, locale, referendumuri etc.). Dintre acestea, cam jumătate au fost amânate sau anulate, inclusiv alegerile noastre locale, iar jumătate au fost organizate la termen, adică în perioadă de pandemie. Dintre cele organizate la termen, 10 au avut loc în ultimele aproximativ 70 de zile. Iau în considerare acest reper al ultimelor două luni deoarece este mai relevant pentru scopul analizei noastre și anume o evaluare a prezenței la alegerile noastre locale din 27 septembrie, pornind de la experiențe similare din alte state, dar relativ apropiate în timp (ultimele două luni, precum și de la datele relevate de sondajele de opinie).

Marea dilemă cu care s-au confruntat țările care au organizat alegeri în vremuri de pandemie, așa cum se va întâmpla și la noi cu ocazia alegerilor locale și parlamentare, a fost numărul de persoane care se vor prezenta la vot și, în funcție de acest criteriu, cum va fi afectată calitatea democrațiilor și legitimitatea viitorilor reprezentanți.

Dar să luăm în considerare câteva exemple.

Weekend-ul care tocmai s-a încheiat a prilejuit organizarea de alegeri regionale în Germania – zona Renania de Nord și Westfalia (13 septembrie 2020). Spre surprinderea multora, acest scrutin s-a bucurat de o prezență ridicată, peste cea de la alegerile europarlamentare de anul trecut din aceeași regiune, unii observatori remarcând formarea de cozi în fața sectiilor de votare. În paralel cu prezența mare la urne, a crescut puternic și numărul de voturi exercitate prin corespondență, o procedură care trebuie luată clar în considerare și pe teritorul României, după modelul aplicat în diaspora.

Alegerile parlamentare din Muntenegru, organizate la data de 30 august 2020, au surprins o mobilizare la urne record de 76%, cea mai mare de până acum pentru un asemenea scrutin.

La alegerile prezidențiale din Polonia, organizate la finalul lunii iunie (primul tur) și la mijlocul lunii iulie (al doilea tur), prezența la urne a fost, de asemenea, una record, cu 15 procente mai mare decât la alegerile prezidențiale precedente organizate în 2015.

La alegerile municipale din Spania, organizate pe 12 iulie, s-au înregistrat rezultate contradictorii. În Galicia, prezența a fost mai mare decât la alegerile regionale din 2016. In schimb, în Țara Bascilor, prezența a fost mai mică. Ambele regiuni spaniole au înregistrat însă niveluri de prezență de peste 50% în țara europeană poate cea mai lovită de pandemia de coronavirus.

La alegerile parlamentare din Macedonia organizate pe data de 15 iunie 2020, prezența la urne a fost mai mică decât la alte scrutine similare.

Alegerile care s-au organizat în primele luni ale pandemiei au surprins scăderi puternice ale participării la vot (în Franța, de exemplu), însă consultările electorale organizate în ultimele două luni au arătat mai degrabă o tendință de mobilizare importantă a votanților din mai multe state europene. Evident, fiecare țară are propriile particularități culturale și tradiții ale participării politice, precum și o mulțime de alți factori care contribuie la influențarea prezenței. O creștere a prezenței la urne în alte țări nu indică în mod obligatoriu o tendință generală care ar putea previziona un fenomen similar la alegerile locale din 27 septembrie din România. Dar este o variabilă care nu poate fi ignorată. Dacă analizăm prezența la urne în țara noastră la consultările electorale de anul trecut, constatăm un nivel relativ normal la alegerile prezidențiale și un record de prezență la alegerile europarlamentare; e adevărat într-un context de maximă încărcătură emoțională.

În ceea ce privește alegerile locale care vor avea loc peste mai puțin de două săptămâni, marile necunoscute sunt nivelul participări și structura socio-demografică a prezenței la vot. În sondajele de opinie realizate de INSCOP Research, persoanele intervievate declară niveluri foarte ridicate de prezență, mai mari chiar decât în cazul altor sondaje realizate de INSCOP pentru alte scrutine electorale. Evident că asemenea răspunsuri sunt oarecum în contradicție cu anxietatea indusă de contextul pandemic. Chiar și testarea prezenței la vot pe un scenariu de creștere a numărului de infectări arată niveluri destul de ridicate de prezență declarată de participanții la sondaj. Însă, într-o asemenea situație de risc sanitar, disonanța dintre declarațiile respondenților și comportamentul lor efectiv din ziua votului ar putea fi mai mare decât în mod obișnuit. Dacă nu cumva, ne vom confrunta cu o surprinză, de genul celor cu care alegătorii români ne-au tot obișnuit în ultimii ani, și ne vom trezi cu o prezență neașteptată la vot.

Am avut aceleași dileme și înainte de alegerile europarlamentare din 2019, când sondajele INSCOP Research arătau scenarii de prezență care variau între 40% și 50% deși toată lumea părea să fie de acord că prezența nu va depăși 35%, adică mult sub rezultatul oficial record de aproape 50% anticipat de noi în cercetările sociologice. La fel de adevărat este că în aer nu se mai simte emoția și entuziasmul din urmă cu un an, iar atunci nu umblam cu măști pe față în spațiile publice închise. În ceea ce privește structura socio-demografică a prezenței, tot sondajele de opinie arată o participare ceva mai mare a tinerilor, comparativ cu bâtrânii. Tot din experiență știm însă (mai puțin experiența europarlamentarelor din 2019 când tinerii au ieșit masiv la vot) că, uneori, tinerii una declară și alta fac atunci când vine vorba de comportamentul de vot.

În aceste condiții de incertitudine, așa cum am mai subliniat și cu alte ocazii, principala miză a tuturor candidaților la aceste alegeri locale rămâne mobilizarea la vot bazinelor proprii și, implicit a populației în ansamblu prin creșterea încrederii în securitatea sanitară a procesului electoral și prevenirea în acest fel, a unei boli cronice a democrației românești.

***

Remus Ioan Ștefureac, este politolog, coordonator al think-tankului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) și director al companiei de cercetare a opiniei publice INSCOP Research (www.inscop.ro).

2 comentarii la “Este posibilă o prezență ridicată la alegerile locale, în condiții de pandemie?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *