Skip to content
Opinii & Analize

Este Traian Băsescu un competitor politic redutabil? Atuuri și vulnerabilități

" "

Alegerile locale vor demonstra care mai este gabaritul politic al lui Traian Băsescu și implicit al PMP, partid puternic dependent de liderul său. În calitatea sa de campion al populismului, Traian Băsescu este o ,,amenințare” politică pentru orice guvern, asta în cazul în care se hotărăște să apese pedala discursului anti-guvernamental. O simplă monitorizare a discursului anti-guvernamental din ultimele luni, în funcție de intensitatea reprezentărilor negative despre performanța administrativă a executivului, relevă următorul clasament: PMP, PRO România, ALDE, PSD. Asta deși PMP face parte din aceeași familie europeană cu PNL și a avut oameni în guvernul Orban.

Experiența profesională, înclinația personală și deceniile de practică discursivă, fac din Traian Băsescu un populist de prima mână, deocamdată fără egal în politica românească, care poate da de pământ cu orice guvern în mod credibil. Mai ales într-o perioadă de criză, care erodează rapid legitimitatea oricărui guvern, e mai bines să-l ai aliat pe Traian Băsescu decât adversar. Ca atare, fostul președinte este o amenințare mai ales pentru ,,dreapta”. O ,,dreaptă” așteptată să câștige alegerile din acest an în baza ,,ciclului politic natural” din România. Întrucât conceptul de bună guvernare apare puțin în discursul și în practica politică a guvernelor din România, partidele care câștigă alegerile generale nu reușesc să păstreze guvernarea mai mult de un ciclu electoral. Lipsită de oameni și proiecte, și decontând politic un an de guvernare, e puțin probabil ca ,,dreapta” din România să câștige detașat localele și parlamentarele de anul acesta. În aceste condiții, PMP poate fi decisiv pentru formarea majorității atât la nivelul administrației locale cât și în Parlament. În plus, PNL, ca principal partid de guvernământ în plina criză economică din 2021, va avea nevoie de găsirea unui țap ispășitor pentru a justifica diminuarea cheltuielilor bugetare de anul viitor, mai ales a celor cu destinație socială. În această direcție, Traian Băsescu nu va mai fi credibil, după ce statul bunăstării s-a prăbușit în România, din 2009 încoace, chiar sub bagheta sa. Dar cu PMP la guvernare, discursul coroziv al lui Traian Băsescu nu va fi atât de dur la adresa guvernului de dreapta în 2021, un an care se anunță extrem de dificil. Într-un scenariu care pare din ce în ce mai ,,natural” pentru politica dâmbovițeană, rândurile dreptei pot fi alimentate în viitorul Parlament cu politicieni de la PSD și PRO România, care își vor descoperi brusc vocația de dreapta începând cu 2021. În aceste condiții importanța politică a PMP se va diminua. Să vedem însă care sunt atuurile și vulnerabilitățile lui Traian Băsescu. De acestea depinde scorul electoral al PMP la localele și parlamentarele din acest an.

" "
" "

Un prim atu pentru fostul președinte este chiar contextul politic, marcat de criza de sănătate publică și economică. Motivul? Volatilitatea votului. Mai precis, numărul indecișilor, al celor care votează circumstanțial, crește puternic în perioadele de criză. Un sondaj recent din București releva că 41% dintre cetățenii cu drept de vot din sectorul 1 nu au loialități politice, de stânga sau de dreapta. O serie de studii occidentale apreciază că în țările sărace și inegale, numărul votanților circumstanțiali poate ajunge și la 60% din total, comparativ cu 20% în Occident. Traian Băsescu poate exploata această volatilitate politică interpretând o partitură populistă de tipul catch-all. Un alt atu al fostului președinte este chiar discursul populist. Din această perspectivă, Traian Băsescu este campionul în exercițiu al populismului din România. O linie roșie a discursului populist din România trasa următorul principiu: nicio critică la adresa instituțiilor euro-atlantice. După câteva schelălăituri ale PSD în această direcție, Traian Băsescu a traversat Rubiconul în acest an, pe 16 iunie, când declara în Parlamentul European următoarele: ,,Niciodată Bruxellul nu era mulțumit, nici de numărul de condamnări și nici de anii de închisoare. Olandezul Frans Timmermans și Procurorul Șef Koveși, deveniți legende europene anticorupție presau sistemul să furnizeze dosare și arestări. Cei doi livrau zilnic dosare, multe dintre ele contrafăcute, la fabricile de înscenări de la Ploiești, Brașov, Oradea, Constanța, București”. Așa arunca în aer Traian Băsescu oamenii și instituțiile care au pus umărul la consolidarea statului de drept din România.

O serie de studii occidentale demonstrează că procesul de capturare a statului în România a fost desăvârșit chiar sub administrația Băsescu, sub stindardul luptei anti-corupție. ,,Curat murdar, coane Fănică!”. De asemenea, Traian Băsescu punea criza financiară din 2008 pe seama consumului excesiv al populației, absolvind astfel de orice vină băncile de investiții și mascând vulnerabilitatea fundamentală a unui sistem bancar dominat de capitalul extern. Zilele trecute îi câina pe pensionari după ce exact acum un deceniu intenționa să le taie 15% din pensii. Deplânge totodată vulnerabilitatea instituțiilor de forță ale statului în fața interlopilor, cei din urmă aducându-i voturi și alte avantaje atunci când era președinte. Această versatilitatea discursivă totală este un atu pentru fostul președinte pe o scenă politică amorală, dominată de principiile Realpolitik. Un alt atu rezidă în capacitatea lui Traian Băsescu de a se identifica cu populația. Aceasta este marca politicianului populist veritabil. Hăhăitul de cambuză și replicile marinărești învățate sub punte fac mai mult decât masteratele și doctoratele în comunicare pe care le au consilierii adversarilor săi. Traian Băsescu nu mai e un om din popor. Dar știe să se comporte astfel atunci când trebuie, atribut pe care adversarii săi politici îl mimează scremut și necredibil. Nu în ultimul rând, Traian Băsescu este răsfățatul presei din România. Candidatura sa, construită ca eveniment de presă, devine interesantă astfel și pentru populație. Toate aceste atuuri publice pot trage în sus scorul electoral al PMP. Mai sunt și atuuri nepublice. E vorba de anumite informații, cu care se lăuda cândva fostul președinte. Și care pot fi folosite în negocierea politică din spatele ușilor închise.

Traian Băsescu are și o serie de vulnerabilități, care pot influența negativ suflul său electoral și implicit scorul PMP la locale și parlamentare. În primul rând, dosarul de colaborator al fostei securități. Paradoxal, cazul Petrov nu constituie cea mai importantă vulnerabilitate a fostului președinte. Într-o societate prăbușită moral, cum e cea românească, scopul scuză mijloacele, iar imoralitatea se transformă în virtute. În plus, ce politician îl va toca credibil pe Băsescu cu dosarul de la securitate? Poate Călin Popescu Tăriceanu. Mi-e greu să cred că Nicușor Dan vrea să intre în gura lui Băsescu. Cert e că unii dintre politicienii gângavi și puțin știutori de carte de la PSD și PRO România, care au dat târcoale academiilor de informații din țară, nu vor fi foarte credibili în această direcție. Deci nu cazul Petrov reprezintă principala vulnerabilitate a lui Traian Băsescu. Principala vulnerabilitate o constituie dispariția lui Adrian Năstase în neantul politic și teribila slăbiciune a PSD-ului lui Marcel Ciolacu. Pe scurt, lui Băsescu îi lipsește adversarul de stânga care să-l pună în valoare. Dottore Ponta a înțeles acest aspect și n-a candidat la Primăria Capitalei pentru a nu ieși șifonat în perspectiva parlamentarelor.

Traian Băsescu câștiga prezidențialele din 2004 împotriva unui Adrian Năstase faraonic, care își construia piramide din orgoliu pur, dar și piramide din cărți rare într-o casă lăsată de celebra Mătușă Tamara. Prezidențialele din 2009 nu le câștiga împotriva lui Mircea Geoană, ci împotriva mogulilor și tonomatelor din presă. Traian Băsescu a fost pus mereu în valoare de un adversar de calibru, extrem de arogant în raport cu populația. În acest condiții, e puțin probabil ca fostul președinte să găsească antidotul potrivit pentru Gabriela Firea, un om de televiziune care și-a construit cu migală imaginea de administrator empatic, preocupat mai mult de viața bucureștenilor și mai puțin de modernizarea orașului. O a doua vulnerabilitate consistentă a lui Traian Băsescu ține de imaginea de om al sistemului. Pentru prima dată după 1990, la linia de start a alegerilor locale din București nu se aliniază niciun candidat credibil anti-sistem. Alura anti-sistemică a lui Nicușor Dan s-a ofilit prin înființarea USR și prin susținerea politică a PNL pentru Primăria Capitalei. Publicul din București își dorește candidați anti-sistem, care lipsesc complet din peisaj anul acesta. Traian Băsescu a câștigat și Capitala, și primul mandat prezidențial, prevalându-se de imaginea unui om din afara sistemului, care era persecutat de ,,sistemul ticăloșit”. Puloverul albastru a fost simbolul care conferea greutate acestei imagini. Astăzi, fostul președinte își face campanie de la Bruxelles, având în spate un banner al Partidului Popular European. Este izbitor contrastul cu campaniile la firul ierbii făcute cândva de politicianul în pulover albastru, care-și propunea să-i ,,ardă” pe corupți. Vulnerabilitatea prvenită din susținerea unui partid mic, în alegeri derulate într-un singur tur de scrutin, se înțelege de la sine. Pentru a surmonta vulnerabilitățile de mai sus, e foarte probabil că Traian Băsescu să amorseze o retorică anti-sistem masivă – atât anti-PNL cât și anti-PSD – cu care va câștiga suficiente voturi pentru a menține PMP în administrația locală și în Parlamentul României.

 

***

Lucian Dumitrescu, cercetător în cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, este absolvent de studii postdoctorale al Universității Naționale de Apărare “Carol I’’, specializarea teorii ale securității interne și internaționale. Este doctor în sociologie și doctor în filosofie al Universității București.

A predat cursuri de geopolitică și securitate în cadrul prestigiosului Master de Studii de Securitate organizat de Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București, unde a deținut poziția de lector asociat. Domenii de interes: teorii ale securității interne și internaționale, relaţii internaţionale, filosofie politică, sociologia identităţilor colective, istoria sociologiei, antropologie politică.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *