„Erori” găsite de Bruxelles. CE a calculat României un deficit bugetar mai mare decât cel transmis de București

Sursă foto: europa.eu

Comisia Europeană (CE) a calculat României, pentru anul trecut, un deficit bugetar mai ridicat decât cel transmis de autoritățile de la București, în contextul în care România este singurul stat european aflat în procedură de deficit excesiv. Potrivit informațiilor obținute de Profit.ro, CE a calculat pentru bugetul României un impact pe deficit de 0,7-0,75 puncte procentuale suplimentar față de cel de 5,9% din PIB, în termeni ESA, notificat de autoritățile române. Deficitul ar urca astfel la circa 6,6-6,7% din PIB.

Situația fragilă a finanțelor publice pune România într-o postură deloc confortabilă, cu deficite bugetare mari pe perioade lungi, care trebuie finanțate prin împrumuturi. Bonitatea României în fața creditorilor devine dependentă într-o proporție și mai mare de girul Comisiei Europene pentru planurile de stabilizare și de derularea cu succes a PNRR.

Ministerul Finanțelor anunță lunar evoluția deficitului în termeni cash, pentru anul 2023 la 5,7%. Mai important decât deficitul cash este deficitul în termeni ESA, cel care este raportat către Comisia Europeană, relevant în cadrul procedurii de deficit excesiv și  care include și unele obligații de plată (facturile amânate pe anul următor) în plus față de deficitul cash. Deficitul ESA urmează să fie anunțat de către Comisie în cursul lunii aprilie. Oficiali din Ministerul Finanțelor au declarat încă de anul trecut pentru Profit.ro că estimau deficitul ESA la circa 0,2 puncte procentuale peste cel cash, deci în jurul a 5,9%.

Autoritățile de la București au în prezent o relație ceva mai tensionată cu reprezentanții Comisiei Europene responsabili de PNRR și stabilitatea finanțelor publice, situație vizibilă la recenta vizită a acestora la București. Nemulțumirile funcționarilor europeni sunt determinate de ceea ce ei percep ca fiind nerespectarea repetată de către România a angajamentelor legate de finanțe.

Confruntarea dintre cele două părți a fost vizibilă în pozițiile rigide adoptate referitor la regimul microîntreprinderilor. Acum, de vină pentru majorarea deficitului au fost două categorii de cheltuieli efectuate anul trecut și pe care Comisia a considerat că trebuie să le înregistreze conform standardelor ESA. Cheltuielile luate la ochi de CE sunt cele de circa 6 miliarde de lei cu sistemul de Justiție și alte 5,9 miliarde de lei de pe urma obligațiunilor emise cu primă de emisiune de împrumut, potrivit informațiilor Profit.ro. (Sistemul de prime de emisiune presupune plata unei sume în compensație la vânzarea de titluri astfel încât investitorii să cumpere acum titlurile cu o dobândă mai mică decât cele din piață).

Guvernul a avut probleme mari în ce privește deficitul bugetar de anul trecut. Astfel, deși inițial bugetul a fost construit pe o țintă de deficit de 4,4%, Executivul a fost nevoit să discute în vară cu Comisia Europeană majorarea la 5,5-5,7% din PIB și să adopte măsuri de creștere a taxelor și de limitare a unor cheltuieli din sectorul public. România va negocia în perioada următoare un nou calendar pentru reducerea deficitului bugetar, în linie cu noul cadru european în această privință, intrat în vigoare anul acesta, și care permite perioade de ajustare între 4 și 7 ani. România este în procedură de deficit excesiv pe vechiul cadru.

Premierul Ciolacu a declarat recent că România are nevoie de un nou acord cu Comisia Europeană privind măsurile de reducere a deficitului bugetar, urmând ca Guvernul să negocieze cu Bruxelles acest acord în perioada următoare. Surse guvernamentale au susținut totodată că Guvernul va solicita cel puțin 3 ani pentru a reveni cu deficitul la 3% din PIB. Comisia Europeană a inițiat în martie 2020 procedura de deficit excesiv pentru România, ca urmare a deficitului din 2019, și a adoptat o recomandare adresată Consiliului de stabilire a cerințelor de ajustare. Recomandarea propusă prevedea ca România să urmeze o traiectorie de ajustare durabilă și credibilă pentru a pune capăt deficitului excesiv până în 2022, cel târziu. (calendarul a fost perturbat de pandemie).

Pentru 2024, deficitul bugetar este estimat la 86,6 miliarde de lei (5% din PIB în termeni cash), față de 89,9 miliarde lei (5,68% din PIB) realizat în 2023, un nivel încă ridicat și asupra căruia persistă semne de îndoială, având în vedere că este un an electoral încărcat, cu riscuri în ce privește derapajele la cheltuieli ale statului. Guvernul s-a angajat că în 2024, an cu patru runde de alegeri, nu va crește taxe, măsuri de ajustare fiscală urmând să fie luate abia de la mijlocul lui 2025 de către noul Guvern. Noul cadru european privind corectarea deficitelor bugetare UE a introdus în 2024 noi reguli referitoare la stabilitatea finanțelor publice ale statelor membre.

Astfel, Comisia Europeană va derula negocieri bilaterale cu statele membre pentru a stabili un plan fiscal cu un orizont de minim 4 ani (nu este clar de ce autoritățile române au ridicat posibilitatea a 3 ani). Acest plan poate fi extins până la 7 ani și încurajează investiții și angajamente de reformă. Referințele din prezent în ce privește stabilitatea finanțelor publice rămân neschimbate: un nivel maxim al deficitului de 3% din PIB și un nivel maxim al îndatorării de 60% din PIB.

Printre noutăți, este prevăzută o ajustare minimă a deficitului bugetar cu 0,5 puncte procentuale pe an, dacă un stat se situează peste pragul de 3% din PIB. Având în vedere un deficit de circa 6,7% din PIB pentru România în acest an, pentru a coborî sub 3%, deficitul ar trebui să scadă anual cu 0,53 pp dacă s-ar derula procesul în șapte ani, cu 0,9 pp pe an în patru ani și cu 1,2 pp pe an în trei ani. Noul cadru include și un rol mai puternic pentru instituțiile fiscale independente (în România Consiliul Fiscal), dar și prevederi pentru o mai bună administrare a companiilor de stat.

Citește mai mult AICI

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și:

Media PNL