FINANCIAL TIMES: Chestiunea spionajului scapă de sub control la Viena

Asociată cu intrigile sumbre ale Războiului Rece, Viena a devenit din nou capitala spionajului în Europa după invazia Rusiei în Ucraina. Iar guvernul austriac nu pare însă să se grăbească să schimbe această situație, scrie Financial Times.

După o explozie a activităților sub acoperire, cele mai mari trei partide de opoziție ale țării au susținut împreună, în primăvară, modificări legislative pentru incriminarea spionajului în Austria. Câteva luni mai târziu însă, eforturile acestora nu au dus nicăieri, din cauza repetatelor amânări din partea guvernului.

„Am semnalat acest abuz de mult timp”, a declarat Stephanie Krisper, deputată din partea partidului liberal Neos, care a sprijinit demersul legislativ. „Însă în Codul Penal nu s-a schimbat nimic, lucru care are consecințe grave”.

Creșterea spionajului a atras dezaprobarea aliaților și a subminat poziția țării în rândul vecinilor europeni din ce în ce mai atenți la securitate.

Țara găzduiește mai multe organizații internaționale mari, inclusiv Agenția Internațională pentru Energie Atomică, OPEC și diverse agenții ale ONU, dar în mod tradițional a închis ochii la activitățile de informații sub acoperire de pe teritoriul său – atâta timp cât ținta operațiunilor nu este guvernul austriac.

Oficiali europeni de rang înalt din domeniul informațiilor privesc situația cu tot mai multă neliniște. Țara este deja exclusă din multe acorduri de schimb de informații bine stabilite pe continent, coordonate prin intermediul „Clubului de la Berna”, rețeaua informală a agențiilor europene de spionaj.

În timp ce Viena a fost dornică să se apropie din nou de aliații săi, războiul din Ucraina s-a dovedit o ocazie ratată. De la invazia la scară largă a Moscovei din februarie 2022, țările europene au expulzat de pe teritoriile lor peste 400 de spioni ruși care beneficiau de imunitate diplomatică. Până acum, Austria a expulzat doar patru dintre aceștia.

Însă la Viena se află peste 180 de diplomați ruși acreditați, a declarat un oficial de rang înalt din serviciile de informații occidentale, și se știe că cel puțin o treime dintre ei folosesc imunitatea diplomatică pentru activități de colectare de informații. Mulți alții operează acum în țară în mod ilegal datorită unei slabe supravegheri.

Agenți chinezi, iranieni, israelieni și saudiți sunt, de asemenea, prezenți în număr mare în Austria, împreună cu zeci de funcționari americani, britanici și europeni însărcinați cu monitorizarea lor.

Situația a devenit o bătaie de cap pentru guvernul de coaliție conservator-verde al Austriei. Dar scăderea ratingului în sondaje și o dezbatere internă contradictorie privind neutralitatea austriacă au împins problema spionajului mai jos pe lista de priorități a guvernului.

De când Neos a propus incriminarea spionajului „împotriva unui stat străin sau a unei organizații internaționale” în Austria, guvernul și-a folosit influența în Parlament de două ori pentru a suspenda orice vot pe această temă. Problema este acum amânată până după vacanța de vară. Guvernul a declarat că are nevoie de mai mult timp pentru a se consulta cu diverse departamente înainte de a modifica legea.

Krisper a declarat că problema nu a fost luată suficient de în serios. „Dacă, de exemplu, Rusia ar spiona Germania – unul dintre cei mai apropiați parteneri ai noștri – pe teritoriul austriac, nu am putea face nimic în această privință, deoarece acest lucru nu se întâmplă „în dezavantajul Austriei’”, a spus ea, citând formularea din legea actuală.

„Viena este un centru perfect pentru spionaj și așa a fost întotdeauna”, a declarat Gustav Gressel, fost ofițer militar austriac, în prezent senior policy fellow la think-tank-ul European Council on Foreign Relations. „Dacă ești un ofițer de informații rus și vrei să verific o sursă în Germania, de ce ai risca să te întâlnești cu ea acolo? Îl inviți pe acest tip într-o vacanță la schi în Austria. Sau la un bal în Viena… Practic, poți recruta surse și colecta informații fără probleme.”

Capitala austriacă găzduiește probabil o operațiune de amploare a serviciilor de informații ruse, fapt greu de mascat chiar și pentru cetâțeanul de rând. Acoperișurile fiecărei clădiri diplomatice rusești și ale complexelor din oraș sunt acoperite cu radare, cupole și „magazii” dubioase – dintre care unele au fost construite doar în ultimele câteva luni – despre care experții au spus că adăpostesc cu siguranță tehnologie de supraveghere electronică.

Una dintre „principalele funcții ale serviciilor secrete ruse din Viena pare să fie colectarea de informații prin intermediul semnalelor” la o scară care a făcut ca această operațiune să devină „cea mai importantă din întreaga rețea din Europa”, a declarat Thomas Riegler, un istoric și politolog austriac specializat în informații.

Viena a fost folosită ca un „hub” de către serviciile de informații ale Rusiei și ale altor puteri ostile, facilitând și sprijinind operațiunile de spionaj din alte părți ale Europei, a adăugat Riegler.

Oficialii serviciilor secrete austriece au recunoscut că există o problemă.

„Situația juridică actuală din Austria, în special posibilitățile legale foarte limitate de combatere a spionajului și incriminarea limitată a unor astfel de infracțiuni, conduce la un număr foarte mare de [agenți] ai serviciilor secrete și de informații străine la noi”, a declarat Direcția Generală pentru Securitate Publică din Austria (DSN) – principala agenție de informații a țării – în raportul său anual pe 2022.

Noul director al agenției, Omar Haijawi-Pirchner, care a fost numit în urmă cu doi ani cu misiunea de a reforma serviciile de informații austriece pentru a le readuce în rândul Europei, a deplâns, de asemenea, deficiențele legii. În luna mai, el a declarat presei de stat că DSN nu are aproape nicio putere de interceptare, iar legea care incriminează spionajul împotriva unor ținte care nu sunt austriece „are nevoie de adaptare”.

Atitudinea austriacă este de a spera că „lucrurile se vor liniști”, a declarat un oficial occidental din domeniul serviciilor de informații. Acesta a adăugat că există puține stimulente pentru a acționa rapid. „În acest moment, poziția austriacă în Europa este jenantă, dar guvernul poate spune oricând că nu se încalcă nicio lege”.

„Dacă ar schimba legea, ar trebui să încerce să o pună în aplicare – și adevărul este că, probabil, nu pot”, a spus oficialul. „Asta ar fi și mai jenant”.

Autor: Sam Jones; Sursa: ft.com.

Sursa foto: infomigrants.com.

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: