Senatoarea PNL Raluca Gabriela Ioan, senatorul PNL Cristian-Augustin Niculescu Ţâgârlaş şi senatorul PSD Adrian Streinu Cercel au depus la Senat un proiect de lege care permite medicilor de medicină generală care au absolvit după anul 2005 şi care nu au promovat examenul de rezidenţiat să fie încadraţi în cabinetele de medicină şcolară. „Dezvoltarea medicinii şcolare, inclusiv prin dezvoltarea unui curriculum de pregătire specific, care să asigure asistenţa medicală şi sprijin pentru informarea şi educaţia pentru sănătate în şcoli este un punct important în ceea ce reprezintă punerea în aplicare a unui program coerent pentru acest sector”, precizează iniţiatorii în expunerea de motive a propunerii legislative.
Propunerea legislativă completează ordonanţa Guvernului 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului.
Astfel, proiectul de lege prevede introducerea unui nou alineat la articolul 22, după alin. 1 indice 2, care prevede că „medicii de medicină generală, absolvenţi ai facultăţilor de medicină după anul 2005 şi care nu au promovat examenul de rezidenţiat, pot fi încadraţi în cabinetele de medicină şcolară”.
„Medicina şcolară reprezintă un punct important în asigurarea asistenţei medicale şi a prevenirii îmbolnăvirii în rândul copiilor”, argumentează senatorii PNL şi senatorul PSD.
Aceştia mai spus că există un deficit dde personal medical care să asigure asistenţa medicală în reţeaua de medicină şcolară, lucru demonstrat şi de statistici, notează news.ro.
„La nivel naţional există 3.370 de cabinete medicale şcolare, din care 3.237 în unităţile de învăţământ în masă şi 133 în unităţile de învăţământ special, precum şi 501 cabinete stomatologice, din care 484 în unităţi de învăţământ în masă şi 17 în unităţi de învăţământ special. Potrivit datelor oficiale, în aceste cabinete medicale sunt încadraţi 2.082 de medici şi 4.320 de asistenţi medicali. Rezultă astfel un deficit de personal medical pentru asigurarea asistenţei medicale şi în reţeaua de medicină şcolară care poate fi asigurat prin cadrarea medicilor de medicină generală, absolvenţi ai facultăţilor de medicină după anul 2005 care nu au promovat examenul de rezidenţiat”, mai arată iniţiatorii în expunere de motive a proiectului de lege.
Prin urmare, „dezvoltarea medicinii şcolare, inclusiv prin dezvoltarea unui curriculum de pregătire specific, care să asigure asistenţa medicală şi sprijin pentru informarea şi educaţia pentru sănătate în şcoli este un punct important în ceea ce reprezintă punerea în aplicare a unui program coerent pentru acest sector.
De asemenea, este nevoie de sprijinirea autorităţilor locale pentru angajarea medicilor şi asistenţilor medicali dedicaţi medicinii şcolare, prin finanţare şi organizarea de cursrui de instruire, în parteneriat cu societatea profesională de profil”, conchid iniţiatorii.
Proiectul de lege a fost depus la Senat, prin for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor.
Proiect prin care funcţionarul care candidează pentru o funcţie de demnitate publică să poate fi în structurile de conducere ale unui partid, dacă are raportul de serviciu suspendat, pe durata campaniei electorale
Pe de altă parte, senatoarea PSD Laura-Mihaela Moagher a depus la Senat un proiect de lege care permite funcţionarului public care candidează pentru o funcţie de demnitate publică să fie membru al „organelor de conducere ale partidelor politice şi să apere în mod public poziţiile unui partid politic”, dacă are raportul de serviciu suspendat, pe durata campaniei electorale sau până la încetarea funcţiei eligibile, în cazul în care acesta a fost ales sau numit.
Propunerea legislativă iniţiată de senatoarea PSD modifică alin. (2) al art. 98 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.
„Funcţionarilor publici le este interzis să fie membrii ai organelor de conducere ale partidelor politice şi să exprime sau să apere în mod public poziţiile unui partid politic, cu excepţia cazului când funcţionarul public are raportul de serviciu suspendat în condiţiile art. 97”, prevede proiectul de lege.
În forma în vigoare a legii nu există această excepţie iar alin. (2) al art. 98 din actul normativ prevede că: „Funcţionarilor publici le este interzis să fie membri ai organelor de conducere ale partidelor politice şi să exprime sau să apere în mod public poziţiile unui partid politic”.
Articolul 97 din legea 161/2003 la care face referire senatoarea PSD, în forma în vigoare a legii, stipulează că:
„(1) Funcţionarul public poate candida pentru o funcţie eligibilă sau poate fi numit într-o funcţie de demnitate publică.
(2) Raportul de serviciu al funcţionarului public se suspenda:
a) pe durata campaniei electorale, până în ziua ulterioară alegerilor, dacă nu este ales;
b) până la încetarea funcţiei eligibile sau a funcţiei de demnitate publică, în cazul în care funcţionarul public a fost ales sau numit”.
„Chiar dacă un funcţionar public poate candida sau poate fi numit într-o funcţie de demnitate publică în confirmitate cu alin. 1 al art. 97 din Legea 161/2003, situaţia în care raportul de serviciu al funcţionarului public se suspendă în condiţiile alin. 2 ale aceluiaşi articol, acestuia, în conformitate cu prevederile alin. 2 al art. 98, îi este interzis să fie membru al «organelor de conducere ale partidelor politice şi să apere în mod public poziţiile unui partid politic»”, precizează Laura-Mihaela Moagher, în expunerea de motive a proiectului de lege.
Ea mai precizează că „pe de altă parte, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a opiniat din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, că deţinerea calităţii de funcţionar public cu raportul de serviciu suspendat de drept datorită numirii sau alegerii într-o funcţie de demnitate publică, simultan cu deţinerea unei funcţii de conducere într-un partid politic, este de natură să genereze o situaţie de incompatibilitate din perspectiva dispoziţiilor art. 98 alin 2 din Legea 161/2003”.
„De asemenea, un funcţionar public care are raportul de serviciu suspendat pe durata campaniei electorale şi care candidează pe o funcţie de demnitate publică poate fi acuzat cu uşurinţă că pe parcursul campaniei electorale s-a exprimat sau a apărat în mod public poziţia partidului care l-a desemnat candidat. În aceste condiţii se impune de urgenţă modificarea textului legii astfel la alin. 2 al art. 98 astfel încât să fie exceptaţi de la această prevedere funcţionarii publici care au raportul de serviciu suspendat în condiţiile art. 97”, mai argumentează senatoarea PSD, în expunerea de motive a iniţiativei legislative.
Aceasta mai susţine că „în lipsa acestei precizări, funcţionarii publicii care au raportul de serviciu suspendat şi îndeplinesc funcţii de demnitate publică sau candidează pentru o funcţie de demnitate publică sunt expuşi unui potenţia abuz din partea autorităţilor responsabile cu verificarea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de Legea 161/2003 pentru care propunem adoptarea de urgenţă a modificărilor”.
Proiectul de lege a fost înregistrat, în procedură normală, la Senat, prim for sesizat, iar Camera Deputaţilor este decizională.
Proiect de lege prin care 15 iulie este declarată „Ziua Mărcii Poştale Româneşti”
De asemenea, senatorii PSD Robert Cazanciuc şi Lucian Romaşcanu au depus la Senat un proiect de lege prin care 15 iulie este declarată „Ziua Mărcii Poştale Româneşti”. Astfel, Romfilatelia emite şi difuzează anual un produs filatelic dedicat acestei zile, iar Compania Naţională Poşta Română şi Societatea Comercială Romfilatelia organizează anual un Târg al mărcilor poştale şi al cărţilor poştale maxime, precum şi expoziţii filatelice periodice.
„Romfilatelia emite şi difuzează anual un produs filatelic dedicat marcării «Zilei Mărcii Poştale Româneşti»”, prevede proiectul celor doi social-democraţi.
De asemenea, „Compania Naţională Poşta Română şi Societatea Comercială Romfilatelia organizează anual un Târg al mărcilor poştale şi al cărţilor poştale maxime, precum şi expoziţii filatelice periodice cu tematici diferite în care sunt expuse timbre poştale şi emisiuni filatelice puse în circulaţie, de-a lungul vremii, în ţară”, conform sursei citate.
Totodată, „autorităţile administraţiei publice locale, împreună cu inspectoratele şcolare judeţene şi Inspectoratul şcolar al Municipiului Bucureşti, pot organiza, cu sprijinul cercurilor şi asociaţiilor filatelice locale, expoziţii filatelice tematice”, potrivit iniţiavei legislative a senatorilor PSD.
Proiectul de lege a fost depus la Senat, prim for sesizat, iar decizională este Camera Deputaţilor.
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
