Presa britanică arată din nou cu degetul spre corupția din România. De această dată este adus în discuție Portul Constanța, pe unde Ucraina ar putea să-și exporte cerealele, însă, potrivit publicației „The Guardian”, acest lucru ar fi foarte complicat, din cauza corupției. Transportatorii români spun însă că, de fapt, haosul este problema Portului Constanța și faptul că administrația portuară a refuzat să instaleze o platformă de digitalizare a întregului flux din port, sistem care ar fi eliminat și șpăgile.
Planul de a exporta cereale din Ucraina prin porturile dunărene şi prin Portul Constanţa, după ce Rusia a ieşit din acordul de la Marea Neagră, este singura cale ce ar avea sens din punct de vedere economic, însă nu este o soluţie uşoară, scrie corespondentul de la Washington al publicaţiei „The Guardian”. Dincolo de mine şi loviturile cu drone pe care le riscă transporturile, crima organizată şi corupţia din România sunt piedici în calea eliminării unor dificultăţi logistice, arată acesta într-o analiză, conform Adevărul.ro.
Remorcherele şi împingătoarele sunt operate în România de un mic cartel, iar firmele străine au întâmpinat dificultăţi în a intra pe piaţă, arată Julian Borger într-un articol publicat miercuri în cotidianul britanic, sub titlul „Mine, lovituri cu drone, crima organizată: planul de a exporta cereale ucrainene prin porturile dunărene nu este o soluţie uşoară”.
„Portul Constanţa ar putea fi extins destul de repede”, a spus un investitor european, citat de „The Guardian”. „Există spații deschise și este o zonă de lucru sigură, și există potențialul de a monta silozuri și conexiuni feroviare”. Există discuții între UE și București privind extinderea portului, dar Constanța are o problemă de crimă organizată, a spus investitorul, calificând procesul de extindere drept „lent și corupt”, precizează „The Guardian”.
„Există, de asemenea, o lipsă de nave și echipaje, barje vechi, ruginite fiind puse în funcțiune, împreună cu piloți fluviali pensionați. Remorcherele și ambarcațiunile cu împingător sunt operate în România de un mic cartel, iar firmelor străine le-a fost greu să intre pe piață”, mai arată cotidianul britanic referitor la puținele barje care mai circulă pe Dunăre pe sectorul ucrainean de frica dronelor sinucigașe.
Preşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport (FORT), Augustin Hagiu, a declarat pentru sursa citată că problema Portului Constanța este alta.
„Timpii de așteptare pentru camioane sunt foarte mari. Sunt cozi de kilometri la intrarea în port. Practic, nu ai habar când poți intra, când vei fi descărcat, când faci formalitățile. Repet, nu există o estimare reală a acestor timpi. Și asta pentru că Portul Constanța nu este digitalizat. Totul vine cu pierderi operaționale foarte mari pentru transportatori”, spune Augustin Hagiu.
Dispecerizarea automată
Președintele FORT spune că a oferit și o soluție pentru problema asta, dar în pofida discuțiilor avute cu responsabili din administrația Portului Constanța sau din Ministerul Transporturilor, aceasta nu a fost luată în seamă.
„Și anul trecut am avut probleme similare cu procesarea în Portul Constanța. Sigur, nu de același calibru ca acum, dar au fost. Am oferit cu titlu gratuit, la cheie, o platformă de digitalizare a întregului flux din port. Și vorbim aici de la accesul rutier în port, la coordonarea traficului navelor, trenurilor și platformelor rutiere în incintă și chiar urmărirea mărfii în timp real. La această platformă trebuiau conectați absolut toți operatorii din port, Vama și ANAF-ul. Deci, în orice moment știai unde se află o marfă, cina a adus-o, cine o ridică, absolut tot. Până și documentele erau eliberate electronic. Repet, sistemul era oferit cu titlu gratuit, intenția noastră fiind să ne facem munca mai ușoară, să scăpam de timpii de așteptare enormi. Încasa și portul mai mult pentru că procesa mai mult. Cu toate astea, propunerea noastră nu a fost acceptată, conducerea portului motivând că este în curs de a achiziționa un astfel de sistem digital și că în prima fază acesta va coordona accesul rutier în Portul Constanța. Minunea nu s-a arătat nici până acum, iar cozile de kilometri sunt aceleași sau chiar cresc”, a subliniat președintele FORT.
Augustin Hagiu susține că sistemul ar fi adus și fonduri la buget, dar și că, cel mai probabil, a fost refuzat pentru că ar fi afectat și un al flux al banilor.
„Cu toate instituțiile legate la acest sistem, lucrurile ar fi trebuit să înceapă să funcționeze. Ar fi adus bani la bugetul de stat, sume transparente, cu totul controlat în timp real. Mai mult ca sigur problema a fost că această gestionare electronică elimina și șpăgile, dar și sinecurile. Oportunitatea aceasta (conflictul din Ucraina, transferurile de mărfuri – n.red.) pentru Portul Constanța era uriașă, dar văd că nu vrem să facem absolut nimic. Toți știu că vor fi schimbați la un moment dat și vor să tragă cât mai mult. Cum tragi cât mai mult? Lăsând haosul să-și facă treaba (în Portul Constanța – n.red.) pentru că unde este haos tot timpul mai curge ceva pe lângă. Unii profită, clar. Asta este corupția, Portul Constanța a ajuns o vacă de muls”, a precizat președintele FORT.
Trei firme americane în Portul Constanța
Viorel Panait este președinte director general al Comvex SA, dar și președinte al Constanța Port Bussines Association și este revoltat și uimit de afirmațiile din „The Guardian”.
„Afirmațiile cu privire la mediul criminal sunt ofensatoare. Sunt trei firme americane deja existente în Portul Constanța, una elvețiană, cum să spui că fac parte dintr-un mediu interlop care împiedică un investitor? Ne-a explicat cineva că vrea să facă parte din acest proces transparent care se derulează sub lupa Comisiei Europene, cu care avem discuții săptămânale, și l-a împiedicat cineva? Nu știm! România, în momentul de față, are 13 operatori pentru cereale, care au derulat programe importante, care fac investiții masive în domeniul acesta, modernizări, extinderi, care lucrează de mult timp, cum să spui așa ceva? La nivelul lui iunie și iulie, 70 la sută din cerealele din Ucraina au fost exportate prin portul constănțean. Comvex are cel mai rapid terminal de cereale din Europa care încarcă 70.000 de tone de cereale pe zi! ADM, CHS sunt firme americane, Ameropa este firmă elvețiană, Socep este o firma cu tradiție, sunt doar câteva din exemple de natură să arate că firme importante au investit și derulează proiecte în Portul Constanța, cum putem bănui de crimă organizată și atitudine interlopă aceste firme pe care le-am enumerat?“, arată acesta.
El subliniază că mișcarea cerealelor din Ucraina reprezintă o permanentă temă de discuție cu comisia europeană pentru găsirea unor soluții de mărire a eficienței.
„Pe viitor, am speranța că după 15 august va fi implementat un proces digitalizat pentru încărcarea autocamioanelor. În acesta urmează să fie integrat traficul de barje și al trenurilor de marfă, pentru o eficiență maximă. De asemenea, suntem în discuții cu vama, pentru a implementa proceduri informatice digitalizate pentru scurtarea timpului de prelucrare a declarațiilor vamale de tranzit, vom implementa proceduri simplificate, care să reducă congestia de autocamioane și trenuri și să scurteze timpul de așteptare de la 36 de ore la 30 de minute. Cum putem crede că aici e vorba de crimă organizată sau acțiuni de natură interlopă? Este exclus! De asemenea, planurile în ceea ce privește noile capacități de operare sunt incluse în masterplanul Portului Constanța care a fost expus dezbaterii publice, toți cei implicați, toți cei interesați puteau interveni.
Toate investițiile care se fac și care se vor face se petrec în deplină consonanță cu reglementările europene. CE ne acordă foarte mare atenție, există discuții avansate cu CE și cu Consiliul Concurenței cu privire la cele mai bune proiecte ce urmează a fi implementate, mai ales că o parte din investiții se fac cu ajutor de la stat!”, trage el concluziile.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
