Băncile prezente în România au avut profituri uriașe în 2022, după ce dobânzile au crescut exagerat de mult în toată zona UE. Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să lupte împotriva inflației prin creșterea dobânzilor în zona euro, iar aceeași măsură a fost aplicată și de băncile centrale ale statelor membre din afara zonei euro.

BNR a mărit dobânda-cheie de mai multe ori în ultimii 2 ani. În 2023, dobânda-cheie a ajuns la 7%, după ce a fost mărită, cel mai recent, în ianuarie 2023. În noiembrie 2021, această dobândă calculată de BNR era la 1,75%. Creșterea foarte mare s-a simțit mai ales în ratele cetățenilor și companiilor. În circa 15 luni, ratele românilor au crescut cu 68% după numeroasele schimbări de pe piața bancară.

În 2022, Banca Transilvania a avut venituri de 5,4 miliarde de lei și un profit de 2,2 miliarde de lei. Prin urmare, marja de profit a Băncii Transilvania este de 41%. Pe locul doi a fost BCR cu venituri d 4,8 miliarde de lei și un profit de 1,6 miliarde de lei, înregistrând o marjă de profit de 39%. BRD, pe locul 3, a declarat venituri de 3,3 miliarde de lei și un profit de 1,3 miliarde lei, cu o marjă de profit de 39%.

Primele 10 bănci din România au strâns un profit total de 9,13 miliarde de lei, în 2022. Veniturile totale au ajuns la 25,3 miliarde de lei.

Spania și Italia taxează extra-profiturile

Spania a fost primul stat UE care a decis să impoziteze extra-profiturile băncilor. În 2022, Spania a introdus o taxă de 4,8% pentru veniturile nete din dobânzi și comisioane nete peste 800 de milioane de euro. În Spania, cele mai afectate au fost băncile cu capital național, care au plătit sume uriașe. Spre exemplu Caixa Bank a plătit 373 de milioane de euro pentru noua taxă introdusă de Guvern.

Italia a decis să introducă o astfel de taxă în vara lui 2023, care se va calcula pentru profiturile înregistrate în 2022 și în acest an. Taxa italienilor are o formulă de calcul mai complicată: o cotă de 40% pe cea mai mare valoare de a marjei de dobândă pentru exercițiul financiar 2022 care depășește cu cel puțin 5% marja din 2021 și între marja de dobândă pentru 2023 care depășește marja din 2021 cu cel puțin 10%. Suprataxarea din Italia nu poate fi mai mare de 25% din valoarea activului net a băncii la sfârșitul anului 2022.

Primele estimări făcute de Guvernul de la Roma arată că ar putea încasa între 2 și 3 miliarde de euro, după primul an, doar cu această noua taxă. În cele mai optimiste scenarii, Italia ar putea încasa până la 7 miliarde de euro.

Și alte state UE au decis să suprataxeze profiturile uriașe ale băncilor. Ungaria, Cehia și Lituania au introdus astfel de noi taxe pentru a strânge mai mulți bani la buget.

România, slabă cu cei mari

Guvernul român nu și-a exprimat intenția de a supraimpozita profiturile uriașe ale băncilor, care demonstrează o marjă de profit de circa 40%. Totuși, în România se pregătește un proiect de lege care va crește taxele pentru microîntreprinderi.

Senatorul Daniel Zamfir (PSD) a propus recent creșterea impozitului pentru bănci în funcție de ecartul între dobânzile pe care le dau la credite și cele de la depozite. Cu cât diferența între cele două dobânzi e mai mare, cu atât să crească și impozitul, propune senatorul.

„Care este propunere mea, pe care cred că ar trebuie să o discutăm mult mai deschis: dacă există acest ecart, această diferență între dobânda la depozit și dobânda la credite – pentru că banca în România îți plătește maximum 1% – 2% dobândă la depozit, la credit îți dă cu 6% – 8%, adică 400% diferență – cu cât ecartul este mai mare, cu atât să plătească un impozit mai mare”, a declarat senatorul PSD.

România e departe de o astfel de taxă, însă exemplele din Italia și Spania arată că supraimpozitarea profiturilor uriașe ale băncilor este o soluție care poate crește încasările statului, mai ales într-o perioadă în care România e singurul stat UE aflat în procedură de deficit bugetar excesiv.

Statul român are mari probleme cu colectarea taxelor, iar ANAF se chinuie de 3 ani să recupereze 387 de milioane de lei de la Banca Transilvania, pentru profitul pe care l-a făcut după achiziția Volksbank, în 2015.  Chiar și instanțele din România au dat câștig de cauză ANAF-ului, după ce banca a contestat această datorie. Totuși, ANAF-ul nu reușește să recupereze 387 de milioane de lei de la Banca Transilvania.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News