Skip to content
Politică

Eurodeputatul Victor Negrescu cere Guvernului să nu taie sumele pentru educație din PNRR

Facebook/Victor Negrescu

Tăierea sumelor pentru educație din Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă un eșec major, a atenționat miercuri eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D), vicepreședinte al Comisiei pentru cultură și educație din Parlamentul European.

“Am atras atenția asupra acestui lucru încă de săptămâna trecută, dar guvernanții ne mințeau spunând că pe educație totul merge bine. Am aflat acum că pentru ei totul merge bine când există riscul să pierzi 1,1 miliarde de euro. Din păcate, tăierile sunt realizate exact în domeniile care ar crește calitatea educației și ar conecta învățământul cu formările și competențele necesare astăzi. Se pare că măsurile respinse au fost redactate greșit și nu au respectat cerințele europene”, a scris Negrescu, pe Facebook.

Europarlamentarul PSD a subliniat că a fost cel care a solicitat, la nivel european, 10% pentru educație din Mecanismul de Redresare și Reziliență, și a inițiat campania prin care a solicitat creșterea sumei pentru educație de la circa 1 miliard de euro la peste 4 miliarde.

“Educația trebuie să rămână o prioritate în PNRR. Solicit guvernanților să se lupte pentru aceste fonduri. Personal, voi solicita Comisiei Europene să reanalizeze măsurile pentru educație și să permită României redepunerea lor. Educația nu are culoare politică, deși se pare că incompetența și incapacitatea de a redacta reforme are”, a conchis Victor Negrescu.

Cu o zi în urmă, eurodeputatul PSD a subliniat că România nu poate risca să fie ultima țară care depune Planul de Redresare și Reziliență și că este nevoie ca procesul să fie accelerat pentru ca Bucureștiul să evite un eșec.

Polonia a devenit luni cel de-al 14-lea stat membru al Uniunii Europene care și-a depus la Bruxelles Planul Național de Redresare și Reziliență, prin care Varșovia urmărește să primească 36 de miliarde de euro pentru redresarea economiei sale, din care aproape 24 de miliarde euro sub formă de granturi.

Portugalia a fost primul stat membru care și-a transmis PNRR la 22 aprilie, urmat de Germania și Grecia la 28 aprilie, Franța și Slovacia la 29 aprilie și Danemarca, Letonia, Luxemburg și Spania, la 30 aprilie, respectiv Austria, Belgia, Italia și Slovenia pe 1 mai.

Prezentarea acestor planuri vine în urma unui dialog intens între Comisie și autoritățile naționale ale acestor state membre în ultimele luni.

În ce privește România, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat la 26 aprilie că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică în luna martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 30,44 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *