PE SCURT:
- Apple va modifica regulile privind consimțământul pentru utilizarea datelor pentru publicitatea personalizată, în urma unei anchete a autorității germane pentru concurență.
- Grecia intenționează să ramburseze anticipat aproximativ 13 miliarde de euro din datorie pentru a reduce povara financiară.
- În Portugalia și Spania, criza locuințelor se agravează, deficitul de case alimentând creșterea prețurilor și chiriilor și tensiunile politice.
- În același timp, Letonia solicită 7 miliarde de euro din viitorul buget al UE pentru a compensa costurile economice și militare generate de războiul Ucrainei cu Rusia.
BERLIN
Apple va modifica regulile care reglementează modul în care dezvoltatorii de aplicații pot utiliza datele personale pentru publicitate personalizată pe iPhone-uri și iPad-uri, a anunțat luni autoritatea germană pentru concurență, punând astfel capăt unei anchete care a durat mai mulți ani, potrivit Reuters.
Oficiul Federal pentru Carteluri a constatat că sistemul „App Tracking Transparency” al Apple oferea propriilor aplicații solicitări de consimțământ favorabile comparativ cu cele cerute dezvoltatorilor terți, lucru care ar putea constitui o încălcare a normelor de concurență.
Apple are la dispoziție patru luni pentru a implementa modificările după comunicarea deciziei. Angajamentele au o durată de șapte ani și vor fi monitorizate de un administrator. Conform acordului, ferestrele pop-up de solicitare a consimțământului pentru aplicațiile terțe trebuie reproiectate pentru a elimina limbajul și simbolurile descurajatoare și pentru a deveni neutre din punct de vedere vizual și lingvistic.
ATENA
Grecia intenționează să ramburseze înainte de termen, în 2026, o datorie de aproximativ 13 miliarde de euro, încercând să-și reducă nivelul de datorii sub cel al Italiei până la sfârșitul anului, potrivit unei surse citate de Bloomberg, conform Kathimerini.
Printre altele, planul include rambursarea unor împrumuturi în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de euro către Mecanismul European de Stabilitate, precum și a unei obligațiuni de 2,2 miliarde de euro cu scadența în 2027. În același timp, se preconizează că stocul de bonuri de trezorerie va fi redus cu 1,2 miliarde de euro până la 31 decembrie.
„Prin această măsură, statul elen transmite un mesaj de încredere suplimentară instituțiilor, agențiilor de rating, dar mai ales comunității internaționale de investitori, arătând că acționează cu previziune, în timp util și într-un moment sigur, pentru a-și reduce și mai mult nevoile anuale brute de finanțare, deja reduse, după 2032”, au declarat reprezentanții Ministerului Finanțelor.
MADRID | LISABONA
Portugalia și Spania se confruntă cu unele dintre cele mai grave crize imobiliare din UE, pe fondul creșterii populației determinate de imigrație, al birocrației și al costurilor ridicate de construcție, care, împreună, generează o penurie severă de locuințe, scrie Financial Times.
Aceste deficite alimentează nemulțumirea publică și tensiunile politice în întreaga Europă, determinând creșterea prețurilor și a chiriilor, forțând oamenii să plece din cartierele ]n care au locuit o viață și împiedicându-i pe mulți să-și permită chiar și o locuință modestă.
Însă presiunea este deosebit de acută în marile orașe ale Peninsulei Iberice. Potrivit unui studiu al Băncii Spaniei, între 2021 și 2025, Portugalia a construit cu 300.000 mai puține locuințe decât era necesar, ceea ce echivalează cu 6,6% din totalul gospodăriilor țării anul trecut. În Spania, deficitul din aceeași perioadă a fost de 750.000 de unități — 3,7% din totalul gospodăriilor.
În schimb, deficitul mediu din zona euro a fost de 0,5% din totalul locuințelor, conform studiului. De asemenea, cele două țări iberice au printre cele mai reduse stocuri de locuințe sociale din UE.
RIGA
Prim-ministrul leton, Andris Kulbergs, dorește ca Bruxelles-ul să aloce 7 miliarde de euro pentru a contribui la acoperirea costurilor militare și economice generate de confruntarea cu Rusia, pe fondul presiunilor tot mai mari legate de prețul pe care îl implică poziția fermă a țării față de Moscova.
Banii ar trebui să provină din următorul buget pe șapte ani al UE, în cadrul unui nou Fond pentru Competitivitate, pentru a compensa cheltuielile mai mari cu apărarea și prăbușirea comerțului cu Rusia de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Moscova, a declarat Kulbergs într-un interviu acordat publicației „Brussels Playbook” a POLITICO.
Suma respectivă, pe care Riga dorește să o primească suplimentar față de alte fonduri alocate țării, ar reprezenta aproape jumătate din cheltuielile de apărare estimate ale Letoniei, care se ridică la 15,1 miliarde de euro pe durata perioadei bugetare de șapte ani.
Solicitarea vine într-un moment delicat. Letonia a fost unul dintre cei mai fervenți susținători ai Ucrainei din Europa, mărind semnificativ cheltuielile pentru apărare de la invazia pe scară largă a Moscovei, chiar dacă sancțiunile și prăbușirea comerțului bilateral au afectat profund legăturile economice care odinioară se îndreptau spre est. Însă, în perspectiva alegerilor naționale din 3 octombrie, partidele care susțin că Riga ar trebui să ceară mai mult în schimbul sancțiunilor și al sprijinului militar câștigă teren.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
