PE SCURT:
- Europa se confruntă cu efectele tot mai severe ale caniculei și secetei, care provoacă pierderi masive în agricultură și amenință recoltele de legume și cereale.
- În același timp, Uniunea Europeană întâmpină dificultăți în aplicarea noilor norme de securitate cibernetică, unele sectoare neașteptate urmând să fie incluse în categoria infrastructurii critice.
- În Germania, extrema-dreaptă încearcă să se depărteze de mișcarea MAGA și Donald Trump, pe fondul scăderii popularității acestuia în Europa.
- Spania pregătește centre temporare pentru până la 1.500 de migranți în Ceuta, după afluxul masiv din ultimele săptămâni.
- Între timp, Grecia se confruntă cu un declin demografic accentuat, populația țării îmbătrânind mai rapid decât în majoritatea statelor UE.
EUROPA
Valurile succesive de căldură intensă și o secetă din ce în ce mai severă, care afectează întregul continent, au pus mulți agricultori europeni într-o criză „fără precedent”, producătorii de legume și cereale avertizând în special asupra unor recolte „catastrofale”, potrivit The Guardian.
Producția franceză de legume a scăzut „în mod semnificativ” față de anii precedenți, au declarat cultivatorii francezi, deficitele fiind estimate la 25% pentru dovlecei, 35% pentru salată, 40% pentru mazăre, 60% pentru broccoli și între 50% și 100% pentru anghinare.
„Sectorul legumelor se confruntă cu o criză istorică”, a declarat Prince de Bretagne, care reunește peste 1.300 de producători de legume din Bretania, solicitând „măsuri urgente” pentru a face față scăderii „dramatice” a randamentelor și a calității multor culturi.
Încălzirea globală accelerată, provocată de om, și un fenomen El Niño de proporții uriașe au pârjolit câmpurile din întreaga Europă în această vară, dezvoltarea plantelor fiind împiedicată de temperaturi extreme, aproape niciun strop de ploaie și vânturi foarte calde.
BRUXELLES
Producătorii de înghețată, cei de lumini de Crăciun și proprietarii de imobile din Germania ar putea beneficia în curând de o protecție suplimentară din partea UE împotriva atacurilor cibernetice.
Da, așa este: avocații specializați în tehnologie și securitate cibernetică avertizează POLITICO că aceste sectoare neașteptate sunt pe cale să fie clasificate drept infrastructură critică în temeiul unei legi a UE privind securitatea cibernetică, menită să protejeze ținte informatice precum centralele electrice, instalațiile de alimentare cu apă și rețelele energetice.
Este cel mai recent obstacol pentru Directiva NIS2 a Uniunii Europene, care a fost adoptată inițial în 2022, dar este încă în curs de implementare de către țările UE. Claritatea cu privire la modul de alocare a resurselor pentru protejarea infrastructurii este mai urgentă ca niciodată, în contextul în care Europa se confruntă cu un val fără precedent de atacuri cibernetice, amplificate de inteligența artificială și de formele tot mai numeroase de agresiune hibridă.
Guvernele ar fi trebuit să aibă propria legislație în vigoare până la sfârșitul anului 2024, dar întârzierile au făcut ca multe companii și consilierii acestora să înceapă abia acum să se ocupe de detaliile concrete ale pregătirii pentru conformare. Operatorii din cele mai critice sectoare ale UE sunt acum obligați să se înregistreze la agențiile naționale de securitate cibernetică, ceea ce înseamnă să înțeleagă exact cui se aplică legea. Acest lucur s-a dovedit dificil.
Aceste cazuri bizare sunt emblematice pentru o adevărată enigmă pe care companiile și consilierii lor juridici trebuie să o rezolve — și reprezintă o sarcină birocratică suplimentară complicată, într-un moment în care UE depune eforturi susținute pentru a reduce birocrația.
BERLIN
Partidul german de extremă-dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) este nevoit să țină cont de starea de spirit din ce în ce mai ostilă a opiniei publice față de președintele americna Donald Trump. Războiul cu Iranul a amplificat rezervele față de un președinte care impusese deja tarife care afectau industria germană, reținuse cetățeni europeni pentru încălcări minore ale regulilor de viză și amenințase în repetate rânduri că va anexa Groenlanda.
De asemenea, AfD a trebuit să găsească un echilibru între competițiile interne, mai ales în contextul pregătirilor pentru două alegeri cheie din landurile din est, scrie Financial Times.
În ultimele luni, conducerea partidului le-a cerut deputaților să-și modereze relația publică cu mișcarea Make American Great Again (MAGA) din SUA.
„Iranul a afectat imaginea lui Trump în ochii publicului”, a declarat un înalt oficial al AfD. „Încă mai există contacte, dar sunt mai puține decât înainte.”
Sentimentele complexe ale AfD față de mișcarea MAGA reflectă o dilemă cu care se confruntă toată extrema-dreaptă europeană, în contextul în care aceasta este curtată de o mișcare americană obsedată de „declinul civilizațional” al continentului.
MADRID
Guvernul spaniol va instala corturi umanitare temporare în Ceuta pentru a găzdui 1.500 de persoane, ca măsură provizorie menită să rezolve criza migrației cu care s-a confruntat orașul în ultimele două săptămâni, relatează Euractiv.
Într-un interviu acordat postului de radio Cadena Ser, ministra pentru Migrație, Elma Saiz, a declarat că aceste corturi ar putea găzdui mai multe persoane decât se anticipase inițial.
„Odată ce facilitățile vor fi operaționale, vor fi mai multe. Nu vreau să stabilesc o limită”, a declarat aceasta marți.
Nici Saiz, nici alți miniștri nu au clarificat ce se va întâmpla cu migranții care se află încă în oraș sau cât timp va dura această situație. Autoritățile spaniole susțin că majoritatea celor 80.000 de migranți care au intrat în micul oraș spaniol din Africa de Nord la sfârșitul lunii iulie s-au întors voluntar.
ATENA
Declinul demografic al Greciei se conturează ca una dintre cele mai semnificative provocări pe termen lung ale țării, stârnind îngrijorări cu privire la viitorul forței de muncă, al creșterii economice și al sistemului de protecție socială. Noile date publicate de Eurostat în raportul său „Demografia Europei 2026” arată că Grecia îmbătrânește mai repede decât majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, înregistrând în același timp niveluri constant scăzute de nașteri.
Cifrele evidențiază mai mulți indicatori demografici care indică presiuni tot mai mari în deceniile următoare, scrie publicația elenă Tovima.
La 1 ianuarie 2025, vârsta mediană a populației Greciei era de 47,2 ani, ceea ce o plasează pe locul al patrulea printre cele mai îmbătrânite țări din Uniunea Europeană, fiind devansată doar de Italia (49,1 ani), Bulgaria (47,3 ani) și Portugalia (47,3 ani). Media UE era de 44,9 ani.
Ritmul de îmbătrânire este deosebit de frapant. Între 2005 și 2025, vârsta mediană a populației din Grecia a crescut cu opt ani, de la 39,2 la 47,2 ani, înregistrând a treia cea mai mare creștere din blocul comunitar, după România și Portugalia.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
