PE SCURT:
- Europa se confruntă cu efectele tot mai vizibile ale valurilor de căldură, lucru care duce la sc[derea productivitatății și pun presiune pe economii deja fragile.
- În paralel, anul acesta, armata germană a primit aproximativ 38.500 de cereri de înrolare, o creștere de 24% față de aceeași perioadă a anului precedent.
- Italia dezbate o reformă electorală controversată, pe care partidele de opoziție au denunțat-o drept o încercare „autoritară” a Giorgiei Meloni de a-și asigura victoria la alegerile generale de anul viitor.
- Polonia își consolidează rolul energetic prin extinderea infrastructurii GNL pentru a reduce dependența de importuri.
EUROPA
Cel mai recent val de căldură care a cuprins Marea Britanie și o mare parte din Europa de Vest a pus angajatorii și angajații lor în fața unor provocări semnificative, de la birouri sufocante, deplasări la serviciu perturbate și închiderea școlilor până la șantiere periculoase, unde muncitorii sunt expuși riscului de deshidratare, insolație și alte accidente.
În prezent, există o conștientizare tot mai mare a faptului că perioadele din ce în ce mai frecvente de căldură extremă au un impact semnificativ asupra productivității și amenință economiile europene, deja aflate în stagnare. Economiștii avertizează că, dacă țările europene nu își vor adapta clădirile și infrastructura învechită, criza climatică va afecta creșterea economică, potrivit The Guardian.
Robert Marks, economistul-șef specializat în probleme climatice la Oxford Economics, a declarat că temperaturile cuprinse între 30 și 40 de grade „vor duce probabil la pierderi substanțiale de productivitate și vor perturba în mod direct activitatea în sectoare precum construcțiile, agricultura, industria prelucrătoare, comerțul cu amănuntul și ospitalitatea, precum și în alte sectoare care nu sunt în măsură să asigure un mediu de lucru protejat”.
BERLIN
La începutul acestui an, Germania a modernizat programul său de serviciu militar. Deși numărul candidaților interesați este în creștere, problema lipsei de personal nu va fi rezolvată rapid, conform Defence24.
Anul acesta, armata germană a primit aproximativ 38.500 de cereri de înrolare. Aceasta reprezintă o creștere de 24% față de aceeași perioadă a anului 2025. Numărul înrolărilor din această perioadă a crescut cu 13%, ceea ce înseamnă aproximativ 11.000 de soldați noi.
Bundeswehr-ul se confruntă cu o lipsă de personal. Berlinul intenționează să mărească efectivele armatei de la nivelul actual de peste 180.000 la 260.000 de soldați. De asemenea, vor fi necesari aproximativ 200.000 de rezerviști.
Legea privind modernizarea serviciului militar a intrat în vigoare la 1 ianuarie. Conform noii legislații, fiecare cetățean german în vârstă de 18 ani primește un chestionar privind motivația și aptitudinile sale pentru serviciul militar. Completarea chestionarului este obligatorie doar pentru bărbați. Potrivit Ministerului Apărării din Germania, până la 18 iunie au fost trimise aproximativ 300.000 de astfel de chestionare; pe baza răspunsurilor primite până în prezent, 530 de bărbați și femei au fost selectați pentru a-și începe serviciul militar în 2026.
ROMA
Giorgia Meloni continuă procesul de reformare a sistemului electoral italian, pe care partidele de opoziție l-au denunțat drept o încercare „autoritară” de a-și asigura victoria la alegerile generale de anul viitor, conform Financial Times.
Înaintea unei dezbateri parlamentare care urmează să înceapă vineri, prim-ministrul a declarat că modificările vor asigura un guvern stabil după ani de turbulențe politice care au afectat Italia înainte de venirea sa la putere.
„Astăzi suntem considerați un pilon al stabilității în Europa; ieri eram o Italie instabilă într-o Europă mai stabilă”, a declarat Meloni marți, în cadrul unui forum public. „Cu siguranță nu vreau ca Italia să redevină instabilă.”
În centrul propunerii guvernului se află un sistem de reprezentare proporțională, cu crearea unui „premiu majoritar” sub forma unor locuri suplimentare, care va fi acordat coaliției politice care obține cele mai multe voturi, permițându-i să guverneze, chiar dacă nu atinge o majoritate absolută.
Pentru a se califica pentru acest bonus de până la 17,5% din locurile din parlament, partidele ar trebui să candideze pe o platformă comună și să cadă de acord asupra unui candidat la funcția de prim-ministru — o aluzie la efortul, acum abandonat, al lui Meloni de a modifica constituția post-fascistă a Italiei și de a crea funcția de prim-ministru ales direct.
VARȘOVIA
Polonia a anunțat planuri de construire a unui al treilea terminal de gaz natural lichefiat (GNL), ca parte a eforturilor de a deveni un nod de aprovizionare cu gaz pentru alte țări din regiune.
„Aceasta este o decizie istorică pentru securitatea energetică a Poloniei”, a declarat ministrul Energiei, Miłosz Motyka. „Construim o nouă arhitectură de securitate pentru Europa și ne consolidăm poziția de nod energetic regional.”
În prezent, Polonia dispune de un singur terminal GNL operațional, situat în Świnoujście, pe coasta Mării Baltice. Acesta a fost inaugurat în decembrie 2015 și are o capacitate de recepție de 8,3 miliarde de metri cubi (bcm) pe an, scrie Notes from Poland.
În 2028, un al doilea terminal – o unitate plutitoare de stocare și regazificare (FSRU), adică o navă specializată care poate recepționa, stoca și regazifica GNL – urmează să fie inaugurat în Golful Gdańsk. Această instalație, aflată în prezent în construcție în Coreea de Sud, va adăuga o capacitate suplimentară de 6,1 bcm.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
