PE SCURT:
- Un nou raport OMS arată o creștere accentuată a problemelor de sănătate mintală în rândul tinerilor europeni, una din șapte persoane sub 20 de ani fiind afectată, cu un impact deosebit asupra fetelor.
- Germania ridică suspendarea parțială a livrărilor de arme către Israel, invocând stabilizarea armistițiului din Gaza.
- În Marea Britanie, dreapta politică împinge ideea retragerii din Convenția Europeană a Drepturilor Omului pentru a controla imigrația, stârnind tensiuni politice.
- În Polonia, o explozie pe o linie ferată strategică este considerată un act de sabotaj major, pe fondul intensificării atacurilor hibride atribuite Rusiei.
EUROPA
Problemele de sănătate mintală reprezintă o criză tot mai gravă în rândul copiilor și adolescenților din Europa, potrivit unui nou raport.
Unu din șapte europeni cu vârsta sub 20 de ani suferă de o afecțiune de sănătate mintală, ceea ce reprezintă o creștere cu o treime în ultimii 15 ani, potrivit analizei Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
În special fetele sunt afectate, una din patru cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani raportând o afecțiune de sănătate mintală, relatează Euronews.
Preocupările legate de sănătatea mintală a tinerilor au crescut în ultimii ani, un raport publicat la începutul lui 2025 an citând izolarea socială, pandemia COVID-19, conflictele geopolitice în curs și instabilitatea socioeconomică ca potențiali factori care determină probleme de sănătate mintală.
Raportul a constatat că adolescenții din teritoriul danez al Insulelor Feroe, împreună cu Islanda și Danemarca, s-au clasat pe primul loc în ceea ce privește bunăstarea mintală, în timp ce cei din Ucraina, Cipru și Polonia s-au situat la coada topului.
BERLIN
Guvernul german a anunțat luni că pune capăt suspendării parțiale a livrărilor de arme către Israel pentru a fi utilizate în Gaza, conform Deutsche Welle.
„Guvernul salută încetarea focului în Gaza, care a intrat în vigoare la 10 octombrie și care s-a stabilizat în ultimele săptămâni”, a declarat purtătorul de cuvânt Stefan Kornelius.
„Guvernul revine la examinarea de la caz la caz a exportului de arme și va reacționa la evoluțiile ulterioare”, a adăugat Kornelius.
Cancelarul Friedrich Merz a anunțat suspendarea parțială a livrărilor de arme în august, având în vedere numărul mare de civili uciși în urma atacurilor israeliene.
Armistițiul dintre Israel și Hamas a fost încălcat în mod regulat, sute de palestinieni fiind uciși în urma atacurilor israeliene din 10 octombrie.
LONDRA
Dreapta politică din Marea Britanie dorește să părăsească o altă instituție europeană, scrie POLITICO.
În timp ce miniștrii se luptă să oprească sosirea migranților fără documente pe coastele britanice, Nigel Farage, lider în sondajele naționale și supranumit „Domnul Brexit”, insistă pentru o altă opțiune radicală: ieșirea completă din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Partidul Conservator se alătură și el mișcării, ceea ce pune guvernul laburist britanic, afectat încă de campania eșuată din 2016 de a menține Marea Britanie în UE, în poziție de contraofensivă.
Oponenții susțin că ieșirea din CEDO este singura modalitate de a controla cererile de azil, pe care guvernele succesive s-au străduit să le reducă. Convenția a devenit parte a legislației interne a Regatului Unit în 1998 și permite persoanelor să conteste deciziile guvernului în materie de imigrație pe motive legate de drepturile omului. Asta înseamnă că solicitanții de azil pot invoca articolul 8 – care protejează dreptul la viață de familie – și articolul 3 – care interzice tortura și tratamentele inumane sau degradante.
Susținătorii insistă că retragerea din convenție nu va rezolva problema vizibilă a bărcilor care acostează pe coastele britanice. Ei avertizează că retragerea din CEDO ar slăbi protecția drepturilor omului pentru cetățenii britanici și ar afecta imaginea țării pe scena mondială.
VARȘOVIA
O explozie care a avariat o linie ferată poloneză pe ruta către Ucraina a fost un „act de sabotaj fără precedent”, a declarat luni premierul Donald Tusk, care a promis că îi va prinde pe cei responsabili pentru un incident care, potrivit lui, ar fi putut avea consecințe tragice, potrivit Reuters.
Explozia de pe linia Varșovia-Lublin vine după o serie de incendii premeditate, sabotaje și atacuri cibernetice care au lovit Polonia și alte țări europene de la începutul războiului din Ucraina.
Varșovia a dat vina pe Rusia în trecut, spunând că Polonia a devenit una dintre cele mai mari ținte ale Moscovei din cauza rolului său de centru de ajutor pentru Kiev. Rusia a negat în repetate rânduri că ar fi responsabilă pentru actele de sabotaj.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
