Anul 2019 este foarte important pentru viitorul Uniunii Europene. Concret, vor avea loc alegerile europarlamentare, iar elementul care atrage atenția la nivel european este ascensiunea unor partide pe care mulți le cataloghează populiste.
Una din temele care s-au regăsit de-a lungul ultimului mandat al Parlamentului European cu o frecvență sporită este cea a migrației. Astfel, pe fondul acceptării migranților de către principalele partide la nivel european au apărut formațiuni politice care au profitat electoral din acest punct de vedere și au adoptat un discurs antimigrație.
În acest context, redacția PSNews.ro a luat legătura cu analistul de politică externă, Dan Dungaciu. Concret, întrebat cum pot fi combătute partidele populiste, profesorul masterului de Studii de Securitate din cadrul Facultății de Sociologie a Universității din București a identificat 5 paliere de abordare a problemei: 1. trebuie definită corect sintagma populist; 2. etichetările partidelor populiste ca fiind eurosceptice sau că ar dori să distrugă Europa la nivel de UE sunt eronate; 3. trebuie să ne asumăm că există anumite probleme de funcționare a UE; 4. partidele mainstream trebuie să își schimbe discursul; 5. că ne place sau nu ne place partidele populiste vor fi în Parlamentul European, iar formațiunile politice mainstream vor trebui să conviețuiască cu ele.
„În primul rând cred că ar trebui să definim corect. Sintagma aceasta populist care vrea să acopere cu argumente morale realități care sunt concrete și sociologice nu ne ajută să înțelegem foarte mult fenomenul. Dacă nu vom înțelege de unde provin aceste partide și care este resortul lor și cum se face că sunt din ce în ce mai multe și din ce în ce mai prezente în spațiul politic european vom rămâne la nivelul etichetărilor și nu vom înțelege fenomenul, deci nu vom găsi nicio soluție nu neapărat să îl contracarăm, dar să îl așezăm măcar într-o zonă mai acceptabilă din punct de vedere politic. Aceasta ar fi prima condiție, să acceptăm o realitate că viața politică la nivel european fie în est, fie în vest se schimbă.
A doua chestiune care mi se pare foarte importantă este privitoare la etichetările de tipul eurosceptice sau partidele populiste care vor să distrugă Europa. Nu este deocamdată cel puțin în programul electoral al acestor partide ideea de a distruge UE. Atunci, noi am putea să vorbim despre mere când ei vorbesc despre pere. Niciunul din aceste partide sau niciunul dintre liderii mai vizibili pe scena publică, că este vorba despre Orban, că este vorba despre Salvini sau cine vreți dvs. nu vorbește acum despre „ajungem la putere și vrem să demantelăm UE”. Ei spun doar că vor să modifice UE. Practic, ei vor să facă UE să lucreze în interesul propriu al agendei. Dacă vom repeta în continuare că vor să distrugă UE s-ar putea să ne înșelăm, s-ar putea să nu mai existe nicio posibilitate de dialog cu ei și s-ar putea ca atunci când ne trezim cu ei la putere să vedem cum ei instrumentalizează UE, iar noi să nu putem face practic nimic. Uitați-vă la ceea ce s-a întâmplat cu Salvini care a fost foarte critic la adresa UE, dar a intrat să facă un deal cu Uniunea Europeană apropo de deficitul bugetar al Italiei. Din punctul acesta de vedere ei reușesc să fie pragmatici, iar cei care contestă etichetând aceste partide nu reușesc să fie pragmatici. Așadar, ideea că aceste partide vin la putere să demanteleze UE mi se pare iarăși o ideea greșită și care nu oferă foarte multe șanse de câștig.
În al treilea rând cred că ar trebui să ne asumăm la nivel european că există anumite probleme de funcționare a UE. Există lucruri la nivelul UE lucruri cu care cetățenii europeni nu sunt de acord. Să înțelegem foarte clar că problema UE este una securitară. Cetățeanul UE se simte nesigur dintr-un pachet de motive care țin de migrație, de terorism, de agresiunea Federației Ruse. Din perspectiva aceasta avem de-a face cu un cetățean european care nu mai este dispus să asculte argumentele vechi pe care europenii le-au lansat. Din punctul acesta de vedere trebuie să fim puțin mai realiști. Să vă dau un exemplu, ideea de Pact Global pentru Migrație a ONU este proastă, dar nu în sine, ci pentru că a fost pusă pe agendă acum înainte de alegerile europarlamentare. Când venim cu asemenea idei care nu s-au găsit decât să resuscite în mintea cetățeanului european că de fapt Europa tot despre migranți vorbește și că tot la ei se gândește, dacă noi facem asta acum punând pe agendă înainte de alegerile europarlamentare o problemă de tipul acesta nu facem decât să dăm apă la moară populiștilor la nivel european. Cetățeanul european se va gândi că se vândi că se face un pact la nivel mondial sub egida ONU ca pentru migranți să fie mai bine. Acestea sunt idei care sunt proaste care cel puțin în momentele acestea nu ne ajută cu nimic chiar dacă în sine par morale și generoase. Să vă mai dau un exemplu legat de ceea ce se întâmplă în Italia și anume electoratul de tip Salvini, cel catolic practicant care îl votează, îl votează în pofida faptului că migrația este o chestiune pe care ar trebui să și-o asume pentru că este un aspect creștin și migranții ar trebui primiți așa cum a fost primit și Iisus ș,a.m.d. În pofida faptului că Papa îi învață un anumit lucru, creștinii catolici din Italia votează cu Salvini pentru care migrația este punctul 0 al politicii sau chestiunea roșie care nu se negociază. Trebuie să fim puțin mai realiști dacă vrem să înțelegem ceea ce se întâmplă în Europa și să ne adecvăm agenda.
În al patrulea rând trebuie ca politicienii europeni să înțeleagă că a gândi așa cum au gândit până acum nu se mai poate. I s-a întâmplat și Germaniei. Germania a intrat într-o criză politică majoră pentru că partidele de mainstream, inclusiv cel al doamnei Merkel, au intenționat să rămână așa cum au fost. Pe stânga a venit Partidul Verzilor care a decimat social-democrația, iar pe dreapta AFD care decimează creștin-democrația germană. Așadar, trebuie să înțelegem că vechile discursuri nu mai funcționează și că politicienii europeni de mainstream vor trebui să își adapteze discursul. Acesta este un lucru important chiar și pentru România pentru că în țara noastră nu văd în acest moment o schimbare adecvată de discurs la nivelul politic.
Dacă ar fi să iau un ultim element în considerare este că partidele populiste, că ne place sau nu ne place, sunt formațiuni politice care vor fi alături de noi în Parlamentul European. Nu cred că PE va fi neapărat dominat de aceste partide populsite. Cred că partidele de mainstream își vor menține o parte din electorat. Cu toate acestea, cred că ar trebui să învățăm că dacă avem jumătate din partide ca fiind cele mainstream și o bună parte din celealte ca fiind populiste în PE va trebui să existe o conviețuire. Cred că aceste partide mainstream ar trebui să înțeleagă că dacă le etichetează pe cele populiste sau dacă le contestă vehement nu vor reuși să elimine fenomenul. Vor trebui să conviețuiască în PE cu aceste tipuri de partide. Politica europeană așa arată chiar dacă ne place sau nu, iar vechile sloganuri sau lozinci s-au cam perimat din acest punct de vedere”, a precizat președintele Fundației Universitare a Mării Negre.
Totodată, chestionat cum vede poziționarea PSD și ALDE la nivel european, Dan Dungaciu a reiterat faptul că partidele mainstream vor trebui cumva să preia agenda partidelor populiste pentru ca cele din urmă să nu le ia din voturi într-un mod semnificativ.
„Eu cred că în momentul acesta marea provocare a partidelor mainstream, că este vorba de stânga sau de dreapta, va fi următoarea și arată așa: la nivel național provocarea pentru partide atunci când au de-a face cu formațiunile politice populsite este în primul rând combaterea lor prin preluarea agendei. Pentru un stat în cazul exitenței unui partid populist, partidul mainstream trebuie să îi preia într-un fel agenda, adică să se transforme, să devină ca ele. Uitați-vă în cazul Ungariei: Fidesz spune că se luptă cu Jobbik și spune că este patriotic și naționalist pentru că îi este teamă ca partidul al doilea menționat să nu îi ia voturile. Cum s-ar spune Fidesz se transformă puțin în Jobbik. De altfel și în Olanda Partidul Liberal se trasnformă în Partidul Libertății adică devine radical inclusiv în discursul antimigrație pentru că îi este teamă ca altă formațiune politică să nu îi ia voturile”, a adăugat analistul de politică externă.
Astfel, întrebat dacă în România există o astfel de dinamică politică, Dan Dungaciu a tranșat scurt răspunsul ca fiind unul negativ și a subliniat că partidele mainstream precum PPE și S&D vor trebui să devină ele într-un fel populiste pentru a estompa puterea formațiunilor politice cu adevărat populiste.
„Nu. Nu există în România, dar dacă vorbim la nivel european în Parlamentul European vom vedea același lucru: popularii și socialiștii europeni vor trebui să facă o alegere foarte mare și anume că ori rămân pe vechea agendă, cu vechile valori și resping aceste partide populiste gen partidul lui Salvini, gen Movimento Cinque Stelle, dar atunci vor lăsa aceste partide să își facă propriul grup parlamentar sau le acceptă anumite valori și se fac că nu se uită la ele și acceptă aceste formațiuni politice în familia creștin-democrată de exemplu. Așadar, în Parlamentul European partidele de maisntream acceptă acele formațiuni politice și devin ca ele sau le resping și își asumă că vor avea o familie creștin-democrată sau socialistă extrem de subțire la vot. Cred că soluția pe care o vor adapta va fi pragmatic de a deveni ca partidele populiste. Riscăm să consemăm victoria acestor partide populsite în PE nu prin faptul că vor avea majorități consistente, ci prin faptul că partidele de mainstream vor fi obligate să se transforme într-un fel în partide populiste pentru a nu rămâne, ca să spun așa, cu pantalonii în vine în PE. Aceasta va fi dinamica acestor partide dincolo de familiile politice ale PSD și ALDE care reprezintă discuții minore față de problemele pe care PE le va avea de înfruntat”, a conchis Dan Dungaciu în exclusivitate pentru PSNEws.ro.
