Skip to content
Alegeri Europarlamentare 2019 Politică

Europarlamentare 2019. Controversele din jurul candidaților: Scandaluri, declarații șocante și dosare penale

Mişcarea civică Iniţiativa România, cu sprijinul financiar al Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, a evaluat 75 de candidați eligibili la europarlamentare.

Evaluarea a fost făcută pe baza informaţiilor privind integritatea (probleme penale, incompatibilităţi, conflicte de interese sau alte fapte grave), atitudinea faţă de statul de drept (iniţiative legislative de amputare a puterii judecătoreşti sau de dezincriminare a unor fapte penale în interes partinic, voturi împotriva cererilor parchetelor de ridicare a imunităţii parlamentarilor, voturi pentru modificarea Codurilor Penale şi legilor justiţiei din ultimii ani) şi atitudinea faţă de valorile europene (declaraţii şi iniţiative, acţiuni împotriva demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, drepturilor omului).

În primele trei articole, PSnews v-a prezentat candidații aflați pe locurile unu, doi și trei pe listele partidelor care au șanse mari să-și trimită reprezentanții la Parlamentul European, în ordinea arătată de sondaje.

Continuăm, acum, cu candidații de pe locul 4.

Cristian Terheș (PSD)

Al patrulea favorit de pe lista social-democraților a lăsat preoția pentru politică. Fost preot paroh la Biserica “Sf. Ioan Botezătorul”, din Tustin, SUA, Cristian Terheș nu are probleme de integritate, dar, potrivit Inițiativei România, se poziționează anti stat de drept.

În ianuarie 2019, Coaliția românilor din SUA, cunoscută și drept Coaliția Românilor pentru combaterea corupției și al cărei președinte este Terheș, a depus la Curtea de Apel Pitești o solicitare de intervenție într-un dosar în care trei asociații de magistrați se judecă cu Consiliul Superior al Magistraturii. Cererea ONG-ului este de partea CSM și împotriva asociațiilor de magistrați care contestau schimbările legilor justiției.

În aprilie 2018 aceeași asociație anunța că propunerile sale de modificări ale Codului de Procedura Civilă au fost preluate de către PSD, ALDE și UDMR.

În martie 2017 Coaliția a formulat o intervenție „amicus curiae” Curții Constituționale din România prin care a argumentat că, prin acțiunile de anchetare a guvernului privind „modalitatea de adoptare” a OUG 13/2017, DNA a generat un conflict constituțional între puterile statului.

De asemenea, începând cu anul 2016, Cristian Terheș a dus o lupta consecventă în favoarea agendei iliberale și antieuropene promovate de coaliția de guvernare PSD-ALDE, fiind invitat frecvent în platoul posturilor de televiziune Antena 3 și RTV, dar și în paginile portalului luju.ro sau al unor publicații precum Cotidianul sau Sputnik.

Opoziția față de protestele și acțiunile societății civile a fost nedisimulată. Cu toate acestea, anterior anului 2014 el se plasa vehement în tabăra pro-europeană și a luptei anticorupție prin critici la adresa PSD. De altfel, în anul 2012 s-a implicat în referendumul de suspendare a lui Traian Băsescu, făcând lobby în Congresul american în favoarea fostului președinte și împotriva PSD.

Vasile Blaga (PNL)

 

Fostul ministru de Interne a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție, în dosarul finanțării ilegale a campaniei electorale democrat-liberale, în care era acuzat de trafic de influență și că ar fi primit mită, prin interpuși, 700.000 de euro de la ex-primarul orașului Piatra-Neamț, Gheorghe Ștefan. A fost achitat în primă instanță in 2017.

În plus, activitatea sa de Director general la Direcția Regională Vamală Oradea (1993-1996) a atras critici și contestații în cariera politică, însă nu a avut vreo condamnare în instanță.
În schimb, la capitolele stat de drept și valori europene, Inițiativa România îl notează pe Vasile Blaga cu risc minim.

Clotilde Armand (Alianța USR-Plus)

Nu are probleme de integritate sau cu atitudinea față de statul de drept, dar este considerată cu risc mediu în privința valorilor europene.

Clotilde Armand a susținut în 2017 platforma politică internă USR popular care s-a declarat deschis susținătoare a protejării familiei tradiționale în Constituție.

În contextul atentatului de la Nisa din 2016, s-a pronunțat în favoarea deportării din Europa a ”tuturor celor care se fac responsabili de difuzarea propagandei teroriste islamice și sunt condamnați astfel de instanțele europene. De asemenea, moscheile cu clerici radicali islamiști ar trebui închise. Libertatea religioasă nu mai trebuie să fie abuzată pentru a instiga la comiterea unor astfel de atrocități.”

În calitate de lider al USR Sector 1, Clotilde Armand a fost acuzată în 2018, pe un grup intern al partidului, că şi-a instalat apropiaţi în conducerea filialei cu scopul de a controla toate deciziile politice. De asemenea, ea este criticată pentru că îşi promovează pagina personală de Facebook cu banii partidului.

Ovidiu Silaghi (ALDE)

Fost ministru al Transporturilor în Guvernul Ponta, Ovidiu Silaghi a participat după 2016 prin votul său la toate inițiativele care au vizat subordonarea justiției și slăbirea luptei anticorupție, susține Inițiativa România.

În perioada 2013-2018, s-a aflat sub urmărire penală într-un dosar DNA pentru o mită primită de la omul de afaceri Nelu Iordache, urmărire închisă în mai 2018 pe motiv de faptă inexistentă.

În noiembrie 2012, Agenția Națională de Integritate comunica faptul că în cazul lui există o diferenţă semnificativă între cheltuielile efectuate şi veniturile obținute.

De asemenea, la o conferință de presă recentă, la Bistrița, în linia generală eurosceptică adoptată de ALDE, declara că „o să tragem cu coada ochiului către steagul Uniunii Europene, pentru că comportamentul din ultima perioadă al comisarilor europeni faţă de România este, totuşi, inacceptabil. […] să nu ne fie ruşine că suntem liberali, să nu ne fie ruşine că suntem români, să nu ne fie ruşine că suntem creştini.”

Iurie Leancă (Pro România)

Un ”produs de import”, Iurie Leancă a fost prim-ministru, ministru, deputat și vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova. Din perspectiva analizei realizate de Inițiativa România, candidatul Pro România stă bine la toate capitolele, integritate, stat de drept și valori europene.

Totuși, numele lui a fost implicat în mai multe scandaluri politico-economice, precum cel cu angajarea unor rude la Ministerul de Externe de la Chișinău. Însă cel mai răsunător este celebrul scandal cu dispariția a 1 miliard de dolari de la trei bănci din Republica Moldova, Leancă fiind prim-ministru în acel moment.

Csongor Oltean (UDMR)

Este președinte al Asociației Tinerilor Maghiari și consilier județean de Covasna. Nu prezintă riscuri la niciunul dintre capitolele analizate de Inițiativa România.

Emil Marius Pașcan (PMP)

Deputat în Parlamentul României din 2016, fost senator (2012 – 2016) și prefect de mureș (2009 – 2016), Emil Pașcan nu prezintă riscuri la niciunul dintre capitolele analizate de Inițiativa România.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *