Skip to content
Alegeri Europarlamentare 2019 Politică

Pe cine trimitem la Bruxelles. Statul de drept și valorile europene nu sunt priorități pentru toți candidații la europarlamentare ANALIZĂ

rri.ro

Mişcarea civică Iniţiativa România, cu sprijinul financiar al Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, a evaluat 75 de candidați eligibili la europarlamentare.

Evaluarea a fost făcută pe baza informaţiilor privind integritatea (probleme penale, incompatibilităţi, conflicte de interese sau alte fapte grave), atitudinea faţă de statul de drept (iniţiative legislative de amputare a puterii judecătoreşti sau de dezincriminare a unor fapte penale în interes partinic, voturi împotriva cererilor parchetelor de ridicare a imunităţii parlamentarilor, voturi pentru modificarea Codurilor Penale şi legilor justiţiei din ultimii ani) şi atitudinea faţă de valorile europene (declaraţii şi iniţiative, acţiuni împotriva demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, drepturilor omului).

În primele două articole, PSnews v-a prezentat candidații aflați pe locurile unu și doi pe listele partidelor care au șanse mari să-și trimită reprezentanții la Parlamentul European, în ordinea arătată de sondaje.

Continuăm, acum, cu candidații de pe locul 3.

Claudiu Manda (PSD)

Al treilea favorit de pe lista social-democraților stă prost la toate cele trei capitole analizate de Inițiativa România: integritate, stat de drept și atitudinea față de valorile europene.

În decembrie 2015, ca urmare a unui comentariu, pe o rețea de socializare, pe care l-a considerat jignitor, Claudiu Manda a adresat, într-un mesaj privat, amenințări și injurii grave unui român aflat în Anglia. Și, după cum s-a văzut, nici cu gramatica nu stă prea bine senatorul PSD.

De asemenea, în iunie 2018, Manda a jignit-o într-un mod grosolan pe senatoarea USR Florina Presadă, făcând trimitere la o injurie greu de reprodus pe care i-o adresase anterior acesteia senatorul PSD Tit Liviu Brăiloiu.

Claudiu Manda are probleme și cu statul de drept, el susținând prin votul său în Parlament inițiativele coaliției PSD-ALDE privind încetarea luptei anticorupție și subordonarea justiției.

Din poziția de președinte al Comisiei de control SRI, Claudiu Manda este unul dintre principalii protagoniști ai schimbărilor nefaste la legile justiției pe care PSD le-a operat începând cu ianuarie 2017. De curând, în decembrie 2018, a declarat că „amnistia și grațierea se fac, nu se discută. După ce se fac, se aduc și argumentele necesare.”
Mai mult, Claudiu Manda este un critic constant al unora dintre valorile europene, pentru știrbirea cărora a și acționat în PSD și în Parlament. În plus, nu cunoaște rolul de reprezentant al cetățenilor europeni pe care îl are un deputat european, declarând: „Eu mi-aş dori să nu găsim în PSD oameni care să voteze, cum am văzut acum, recent, împotriva ţării lor doar pentru că grupul tău parlamentar votează într-un anumit fel. Cum să fii român şi să votezi împotriva României, în condiţiile în care europarlamentarii maghiari votează pentru ţara ta?!”

Siegfried Mureșan (PNL)

Liberalul, eurodeputat și fost negociator-Șef (raportor) pentru bugetul UE în Parlamentul European este catalogat cu risc minim de către Inițiativa România, atât în ceea ce privește integritatea, cât și modul în care se raportează la statul de drept și valorile europene. De asemenea, nu există controverse legate de numele său.

Dragoș Pîslaru (Alianța USR-Plus)

Fost ministru al Muncii în Guvernul Cioloș, Dragoș Pîslaru stă și el bine la cele trei capitole analizate, dar este, totuși, subiectul unei controverse.

El este acționar și fost director al unei firmei GEA Strategy and Consulting care în perioada 2007-2018 a derulat proiecte cu mai multe ministere, deși a declarat că nu a jucat un rol activ în obținerea de contracte cu statul. Astăzi mai deține doar 0,5% în compania lituaniană care a preluat GEA.

Renate Weber (ALDE)

Eurodeputat din 2007, Renate Weber stă bine doar la ”integritate”. La stat de drept și valori europene, însă, prezintă riscuri, potrivit analizei.

Astfel, într-un comunicat de presă din februarie 2019, Renate Webere critica atitudinea pozitivă a Comisiei Europene și a Parlamentului European „în raport cu felul în care s-a desfășurat lupta anticorupție în România, sub controlul drastic și cu amestecul ilegal, monstruos, al SRI.” În același comunicat ea lasă de înțeles că numirea Laurei Codruța Kovesi în fruntea nou creatului Parchet European, pe care o consideră deja hotărâtă la Bruxelles, este o „răsplată pentru ca în activitatea sa în fruntea Parchetului General și apoi a DNA a favorizat companii din diferite state membre ale UE”.

În plus, din postura sa de jurist al drepturilor omului, cu o experiență solidă în mediul ONG, Renate Weber este poate cea mai articulată susținătoare a teoriei așa-zisului ‘dublu standard’ al UE la adresa României. Ea vorbește de asemenea și de interesele economice care ar sta în spatele refuzului primirii României în Schengen și a ridicării MCV, mergând într-o direcție conspiraționistă mai ales după aderarea la ALDE în 2018.

Mihai Tudose (Pro România)

Fostul premier a obținut un titlul de doctor în științe militare la Academia Națională de Informații ‘Mihai Viteazul’ la care a renunțat în 2016, în contextul acuzațiilor de plagiat la adresa tezei sale. Potrivit Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI), lucrarea de doctorat pe baza căreia Mihai Tudose, a devenit cadru didactic la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” a SRI a fost plagiată. Ca răspuns la acuzații, Mihai Tudose a spus că „erau alte vremuri”. Autorul real a circa 50 de pagini din lucrare a recunoscut că le-a vândut lui Mihai Tudose. În concluzie, în ceea ce privește integritatea, Tudose prezintă un risc ridicat, arată Inițiativa România.

De asemenea, fostul premier a votat o serie de inițiative ale majorității PSD-ALDE împotriva justiției, în contextul modificării legilor justiției din anul 2017, și a declarat, referindu-se la subiectul autonomiei Ținutului Secuiesc, că „dacă steagul secuiesc va flutura pe instituțiile de acolo, toți vor flutura lângă steag.”.

Csilla Hegedus (UDMR)

 

Fost ministru al Culturii în Guvernul Ponta, Csilla Hegedus prezintă risc minim la integritate, stat de drept și valori europene, consideră mișcarea civică Inițiativa România.

În schimb, în perioada în care era secretar de stat în Ministerul Culturii, ea a apărut în rechizitoriul prin care primarul din Miercurea Ciuc, Robert-Kalman Raduly, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru abuz în serviciu şi conflict de interese. În declaraţia dată ca martor de directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Harghita, Laszlo Bakos, acesta a susținut că Csilla Hegedus i-a dat ordin să emită un aviz favorabil pentru extinderea sediului filialei din Miercurea Ciuc a Universităţii Sapientia, deși pentru emiterea avizului favorabil nu erau îndeplinite condiţiile legale.

Ioana Felicia Constantin (PMP)

Aflată pe poziția a treia pe lista PMP, Ioana Felicia Constantin vine din mediul privat și a intrat în politică abia în martie 2018. Ea nu prezintă riscuri de integritate, stat de drept și valori europene, potrivit analizei.

Mai mult, ea a avut câteva critici punctuale, în linia denunțării abuzurilor și persoanelor din justiție pe care a practicat-o Traian Băsescu după înceheierea mandatelor de președinte. Printre altele, a declarat că „tehnica asta cu denunțurile și cu oameni care își amintesc peste 10-15-20 de ani ceva ce s-a întâmplat nu funcționează într-o societate sănătoasă”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *