Skip to content
Politică

Europarlamentarul Cristian Bușoi: ”Alegerile se pot amâna maximum 3 luni, iar pandemia nu va dispărea până atunci”

Facebook/Cristian Busoi

Vicepreşedintele Partidului Naţional Liberal, europarlamentarul Cristian Buşoi, a explicat, într-un interviu acordat PS News, că „suntem obligați de Constituție, Legea Supremă, să organizăm alegeri pentru a avea un Parlament legitim, cu puteri depline” chiar și în contextul pandemiei de COVID-19, pentru că „alegerile se pot amâna în condiții speciale maximum trei luni”, iar „pandemia și gripa nu vor dispărea până în luna martie 2021”.

PS News: Comisia Europeană a încheiat deja acorduri și pre-acorduri cu 6 companii farmaceutice pentru achiziționarea vaccinului anti-COVID-19, iar unele dintre aceste companii au ajuns deja în faza a treia de testare. Credeți că până la finalul acestui an vom avea vaccinul pentru COVID-19?

Cristian Bușoi: Strategia Uniunii Europene este să pună la dispoziția românilor și a tuturor cetățenilor Uniunii Europene vaccinuri eficiente și sigure, de îndată ce acestea vor fi disponibile. Iar șansele pentru descoperirea acestui vaccin cresc pe zi ce trece.

Comisia Europeană a semnat pe 7 octombrie un nou contract cu producătorul Janssen Pharmaceutica NV al concernului Johnson and Johnson pentru un potențial vaccin anti-COVID-19. Conform contractului, 200 de milioane de cetățeni ai UE vor avea acces rapid la vaccin. Este al treilea contract semnat de UE pentru vaccinul anti-COVID-19, după cele cu AstraZeneca și Sanofi-GSK. În paralel, Comisia a încheiat și contracte preliminare care au același obiectiv – achiziționarea rapidă a vaccinurilor – cu CureVac, BioNTech-Pfizer și Moderna.

În schimbul dreptului de a cumpăra o anumită cantitate de vaccin într-un interval de timp dat, Comisia Europeană finanțează o parte din costurile pe care le au producătorii de vaccinuri sub forma acordurilor de achiziție în avans.

Mai mult, din luna mai, Comisia a strâns aproape 16 miliarde de euro în cadrul Răspunsului mondial la criza provocată de COVID-19, acțiune desfășurată la nivel mondial pentru accesul tuturor cetățenilor la teste, tratamente și vaccinuri împotriva noului coronavirus și a angajat o contribuție de 400 de milioane de euro sub formă de garanții pentru mecanismul COVAX, instalația globală de vaccinare a OMS, unde sunt în curs de elaborare 9 vaccinuri experimentale.

Finalul anului 2020 pentru apariția unui vaccin împotriva COVID-19 este termenul avansat recent de OMS, prin directorul general Tedros Adhanom Ghebreyesus, care a subliniat că “există speranță”.

Cât de mult s-au schimbat prioritățile Parlamentului European și ale Comisiei Europene de la debutul pandemiei?

Prioritățile se schimbă în funcție de provocările cu care ne confruntăm, dar agenda UE rămâne aceeași: dezvoltare sigură și durabilă, creștere economică, competitivitate și progres tehnologic, securitate, solidaritate și bunăstare pentru fiecare cetățean român, pentru fiecare cetățean european.

Astăzi luăm măsuri pentru a ne consolida sistemele de sănătate și a atenua impactul socio-economic generat de COVID-19. În paralel, ne concentrăm pe stabilirea unei foi de parcurs echilibrate, care să ne permită să respectăm obiectivele pe care ni le-am asumat la nivelul UE prin Acordul Verde European – Green Deal: reducerea la zero a emisiilor de carbon până în anul 2050.

Avem 1.824 de miliarde de euro la dispoziție pentru următorii șapte ani pentru a pune Europa din nou pe calea cea bună de recuperare durabilă și sigură. României îi sunt alocate 80 de miliarde de euro din Bugetul Multianual al Uniunii și prin Mecanismul de recuperare Next Generation EU. Este o sumă fără precedent, mai mult de 10 miliarde anual, de care țara noastră trebuie să profite la maximum. Trebuie să avem capacitatea să atragem până la ultimul euro-cent care ne este alocat pentru administrație mai eficientă, pentru școli, spitale și străzi – autostrăzi mai bune, pentru accelerarea procesului de digitalizare și, nu în ultimul rând, pentru transformarea sectorului nostru energetic.

România atinge în aceste zile record după record la numărul de cazuri cu infectări cu noul coronavirus. Cum se vede situația țării noastre în Parlamentul European?

Rolul Parlamentului European nu este să arate cu degetul, ci să contribuie la rezolvarea problemelor cu care se confruntă statele membre. Lumea întreaga traversează un moment extrem de dificil. Traversăm o perioadă de criză sanitară fără precedent în ultimele decenii și încercăm să evităm o prăbușire economică. Nimeni, nici chiar cele mai dezvoltate state ale lunii, cu economii puternice și sisteme de sănătate consolidate, nu a fost suficient de bine pregătit pentru această pandemie. Așadar, este un moment pentru solidaritate și decizii lucide. Trebuie să învățăm din greșeli și să nu le repetăm.

În calitate de medic, credeți că este pregătit sistemul medical românesc să facă față unui număr de cazuri mult mai mare, având în vedere că deja vedem epuizări în rândul personalului medical?

În calitate de român și de medic vă spun că România trebuie să afirme răspicat: nu există nu se poate și să facem tot ce ne stă în putință cu toții, de la cetățean, la medic și la Guvern să se poată.
Medicii, asistentele, infirmierele și toți cei implicați în susținerea actului medical au făcut în ultimele șapte luni un efort supraomenesc.

Mulți, peste 3.000 de angajați din spitale, au devenit chiar ei pacienți, din cauza SARS COV 2. Simțim presiunea acestui virus în fiecare zi. Sistemul de sănătate din România este departe de a fi perfect. Spitalele nu au dotările de înaltă performanță pe care le dorim cu toții și ne lipsesc aproximativ 11 mii de cadre medicale, specialiști în departamentele care zilele acestea fac diferența dintre viață și moarte: infecționiști, pneumologi, medici de terapie – intensivă. Dar, cu toate acestea, încă rezistăm. Pentru a rezista în continuare este nevoie însă de un efort colectiv. Ministerul Sănătății să vină cu cele mai bune soluții pentru a sprijini medicii și, împreună cu administrațiile locale, a dota spitalele cu ceea ce le este necesar, iar noi, cetățenii, să respectăm regulile care ne feresc de boală, ca să nu sufocăm spitalele.

Trebuie să înțelegem că avem de-a face cu un virus periculos, care face victime. Cu siguranță, fiecare dintre noi cunoaște astăzi pe cineva care s-a îmbolnăvit. Boala aceasta nu este un mit. Este o realitate dureroasă căreia trebuie să îi facem față. Obiectivul nostru comun este să limităm răspândirea virusului și îmbolnăvirile. Nu avem încă un vaccin care să ne imunizeze.

Trebuie să ne păzim singuri. Să purtăm mască, să păstrăm distanța, să ne dezinfectăm, să evităm zonele aglomerate și deplasările inutile. Știu că pentru nimeni nu este ușor, că nu este normalitatea pe care ne-o dorim, dar sunt reguli care ne țin în viață pe noi și pe cei apropiați nouă.

Credeți că ar trebui să se țină alegerile parlamentare din decembrie 2020 în contextul pandemiei generate de COVID-19 sau ar trebui amânate?

Democrația se bazează pe voința suverană a cetățenilor. Suntem obligați de Constituție, Legea Supremă, să organizăm alegeri pentru a avea un Parlament legitim, cu puteri depline. Alegerile locale au fost un test pe care actualul Executiv l-a trecut cu bine.

Organizarea a fost foarte bună, au existat circuite diferite, au fost împărțite mănuși, au existat dezinfectați în secții, oamenii au înțeles că trebuie să poate măști și să păstreze distanța, în marea majoritate a cazurilor. Este important să menținem regulile și la alegerile din decembrie și sunt convins că vom trece cu bine și peste această rundă de alegeri.

Alegerile se pot amâna în condiții speciale maximum trei luni, timp în care Parlamentul oricum nu ar mai putea vota legi organice, cadrul normativ de care România are nevoie să funcționeze în continuare.

Pandemia și gripa nu vor dispărea până în luna martie 2021, nici chiar în cel mai optimist scenariu. Trebuie să avem toate puterile statului în deplină funcțiune pentru a putea lua deciziile cele mai bune inclusiv în lupta cu COVID-19.
Așadar, alegerile trebuie să aibă loc la termen, cu respectarea tuturor măsurilor de siguranță și protecție pentru toți cetățenii.

Parlamentul European a votat marţi în favoarea unui obiectiv obligatoriu juridic de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană cu 60% până în 2030. Credeți că va fi posibilă atingerea acestei ținte și pentru România?

Reducerea cu 60% a emisiilor de carbon până în 2030 este exagerat optimistă. Am avut o reacție pe acest subiect imediat după votul din Parlamentul European. În calitate de președinte al Comisiei pentru Industrie și Energie din Parlamentul European am susținut reducerea emisiilor cu 55% până în anul 2030. Acesta este, de altfel, și obiectivul asumat de România, fundamentat printr-un studiu de impact comandat de Comisia Europeană, care ne-a arătat o radiografie exactă a economiilor de pe teritoriul Uniunii și posibilitățile pe care le avem pentru a rămâne în continuare competitivi și a nu pierde atât de multe locuri de muncă.

Ținta de 55% este deja foarte ambițioasă și presupune cheltuieli de aproape 90 de miliarde de euro. 60% este, în opinia mea, mult prea mult și cred că nici state cu economii puternice nu vor putea face față acestei ambiții exagerate.

În România trebuie să ne asumăm obiective realiste, fezabile. Nu trebuie să uităm că depindem de cărbune și că sute de mii de locuințe nu sunt conectate încă la rețeaua de gaze naturale, un combustibil pe care eu l-am susținut – ca lider al Comisiei de Industrie din Parlamentul European – pentru perioada de tranziție spre economia verde.

Avem în față un proces de durată, care necesită investiții mari și sacrificii. Iar exagerările și țintele intermediare nerealiste pun în pericol nu doar funcționarea optimă a unor ramuri din economie, ci chiar obiectivul final de a transforma Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic.

Mai este pactul verde european (Green Deal) o prioritate în condițiile unei pandemii care consumă resurse imense și importante?

UE va continua să fie în prima linie în lupta împotriva COVID-19 și face toate eforturile pentru descoperirea unui vaccin sigur și eficient care să ajungă la timp la toți cetățenii.

Pactul Verde European setează ambiții importante pentru viitorul Uniunii Europene. Ambiții care ne vor face mai puțin dependenți de statele din afara UE, mai competitivi pe piețele internaționale și mai puternici.
Traversăm o perioadă dificilă, fără îndoială, dar care ne-a determinat să accelerăm evoluția. Vorbim astăzi despre stocarea hidrogenului și utilizarea lui ca și combustibil pe scară largă, despre tehnologia 5G și chiar 6G, despre robotică și inteligență artificială. Căutăm soluții digitale pentru administrație, investim mai mult în cercetare și inovare.

Perioada de criză sanitară a deschis și noi orizonturi, iar CE își propune să dezvolte infrastructura digitală în toată Europa, prin investiții ce se vor ridica la un procent de 20% din Pachetul de redresare NextGenerationEU.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *