Uniunea Europeană a cheltuit în 2023 circa 1.720 de miliarde de euro pentru sănătate, adică 10% din PIB-ul comunitar, însă România rămâne la coada clasamentului cu doar 5,7% din PIB alocat, la egalitate cu Luxemburg. Paradoxal, aceleași date Eurostat arată că România este campioană la ritmul de creștere a cheltuielilor medicale în ultimul deceniu.
Cuprins:
- România, la coada UE la ponderea cheltuielilor de sănătate, dar în frunte la ritmul de creștere
- Unde se situează marile economii europene, potrivit Eurostat
- Coada clasamentului: România, Luxemburg și Ungaria
- Cheltuiala medie pe persoană urcă în toată UE
- România, lider european la creșterea cheltuielilor de sănătate
- Ce spun cifrele Eurostat despre România
1. România, la coada UE la ponderea cheltuielilor de sănătate, dar în frunte la ritmul de creștere
Uniunea Europeană a cheltuit în 2023 nu mai puțin de 1.720 de miliarde de euro pentru sănătate, echivalentul a 10% din produsul intern brut al UE. Datele apar într-o postare recentă a Eurostat, publicată pe pagina oficială de Facebook a instituției.
În acest tablou european, România apare cu o poziționare paradoxală: alocă, împreună cu Luxemburg, cea mai mică pondere din PIB pentru sănătate – doar 5,7% – dar în același timp este campioană la creșterea cheltuielilor medicale în ultimul deceniu.
2. Unde se situează marile economii europene, potrivit Eurostat
Potrivit Eurostat, cele mai mari ponderi ale cheltuielilor de sănătate în PIB se înregistrează în:
-
Germania: 11,7% din PIB
-
Franța: 11,5% din PIB
Cele două mari economii vest-europene confirmă tradiția unui stat social robust, în care sănătatea reprezintă una dintre principalele priorități bugetare. Procentele ridicate arată atât dimensiunea sistemelor medicale, cât și faptul că sănătatea este tratată ca infrastructură critică, nu ca un cost secundar.
3. Coada clasamentului: România, Luxemburg și Ungaria
La polul opus, Eurostat indică Luxemburg și România cu aceeași pondere minimă – 5,7% din PIB – urmate de Ungaria, cu 6,4%. Diferența față de media europeană de 10% este semnificativă.
Dacă în cazul Luxemburgului nivelul foarte ridicat al PIB per locuitor atenuează impactul procentului mai mic, pentru România situația se traduce mult mai dur în viața de zi cu zi: mai puțini bani pentru spitale, pentru infrastructură medicală, pentru prevenție și pentru salariile din sistemul sanitar, raportat la dimensiunea economiei.
4. Cheltuiala medie pe persoană urcă în toată UE
Eurostat mai notează că, la nivelul Uniunii, cheltuielile curente de asistență medicală au crescut de la 2.668 de euro per persoană în 2014 la 3.835 de euro în 2023 – o majorare de 43,7%. Tendința este comună tuturor statelor membre: sănătatea costă mai mult, presiunea demografică și tehnologică este în creștere, iar bugetele naționale au fost obligate să țină pasul.
Citește mai multe detalii despre datele Eurostat aici
5. România, lider european la creșterea cheltuielilor de sănătate
Paradoxul românesc apare în secțiunea dedicată dinamicii: România înregistrează cea mai mare creștere a cheltuielilor de sănătate din UE în perioada 2014–2023, cu +155,6%. Pe locul doi se află Bulgaria, cu +148,9%.
Cu alte cuvinte, România pornește de foarte jos ca pondere în PIB și ca nivel absolut al cheltuielii, dar își majorează bugetul sanitar într-un ritm accelerat. Acest lucru reflectă atât efortul de a recupera decalajele față de restul Uniunii (inclusiv prin creșterea salariilor personalului medical și investiții punctuale), cât și costurile tot mai mari ale unui sistem care a fost ani de zile subfinanțat.
La capătul celălalt al clasamentului se află Suedia, cu cea mai mică creștere a cheltuielilor de sănătate în perioada analizată – +15,2% – și Danemarca, cu +24%. În cazul acestor state nordice, procentele mai mici nu indică neapărat o „austeritate sanitară”, ci mai degrabă stabilitatea unui nivel deja ridicat al cheltuielilor și o eficiență mai bună în utilizarea resurselor.
6. Ce spun cifrele Eurostat despre România
Pentru România, mesajul cifrelor Eurostat este dublu:
-
pe de o parte, statul continuă să aloce cea mai mică pondere din PIB pentru sănătate din toată Uniunea, ceea ce explică aglomerația din spitale, listele de așteptare și dependența cronică de fonduri europene pentru investiții majore;
-
pe de altă parte, creșterea de peste 150% a cheltuielilor de sănătate în mai puțin de un deceniu arată că presiunea publică, migrația medicilor și lecțiile crizelor sanitare recente au forțat decidenții să ridice treptat nivelul finanțării.
Rămâne însă o întrebare de fond: poate România să convergă cu restul Uniunii doar printr-o creștere cantitativă a cheltuielilor sau este nevoie și de o reformă structurală a sistemului sanitar – de la infrastructură și digitalizare, până la modul în care sunt contractate și evaluate serviciile medicale?
Un lucru este cert: în timp ce Europa cheltuiește tot mai mult pentru sănătate, România încă plătește nota anilor de subfinanțare, chiar dacă pe hârtie cifrele par, în sfârșit, în creștere.
Puteți citi tot raportul Eurostat si alte detalii interesante aici Eurostat: 10% of the EU’s GDP went to healthcare in 2023
Cum ar trebui redesenat bugetul sănătății pentru ca România să iasă din coada clasamentului european? Scrie-ne punctul tău de vedere în comentarii și urmărește pe PSNews.ro viitoarele analize despre reforma sistemului sanitar.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
