Skip to content
Politică

Ex-ministru PSD, condamnat pe prezumția de VINOVĂȚIE. Elemente comune cu dosarul Orban

ziuaconstanta.ro

Citiți în cele ce urmează despre un caz straniu: un ex-ministru PSD a fost condamnat în primă instanță pe baza prezumției de VINOVĂȚIE. Ați citit bine: „vinovăție”, nu „nevinovăție”, așa cum ar fi normal din punct de vedere constituțional.

Este vorba despre Constantin Niță (foto jos; sursa: observator.a1.ro), fost ministru al Economiei și al Energiei în guvernele lui Victor Ponta.

" "
" "

Ei bine, într-un articol publicat marți de pe site-ul propriu, Grupul de Investigații Politice (GIP) – ONG-ul lui Mugur Ciuvică – arată cum prezumția de vinovăție transpare din însăși motivarea instanței de la fond (completul de trei judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție), care în mai 2017 l-au condamnat pe Niță la 4 ani de închisoare pentru trafic de influență.

„Singura dovadă reținută împotriva lui Niță a fost delațiunea omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu. Acesta a susținut că în 2013 i-ar fi dat lui Niță un plic în care se aflau 30.000 de euro pentru ca acesta să intervină în favoarea firmei sale, UTI Grup, la o licitație”, menționează GIP.

Iar acum urmează cele două aspecte interesante: nu doar denunțătorul lui Niță l-a turnat și pe actualul președinte al PNL, Ludovic Orban, dar doi judecători din completul de 3 au fost aceiași în cazul ambilor foști miniștri: Geanina Cristina Arghir și Ștefan Pistol. Al treilea magistrat din dosarul Niță a fost Ana Maria Dascălu (între timp pensionată și înlocuită cu Daniel Grădinaru în speța Orban).

Iată câteva citate din motivarea pedepsei pronunțate pentru Constantin Niță, din care reiese prezumția de vinovăție pe care s-a bazat completul de la ICCJ (găsiți AICI mai multe detalii):

„În ceea ce privește acuzația că ar fi primit suma de 30.000 de euro [Niță] nu a adus vreo probă care să infirme veridicitatea ei”.

„Nu au existat dubii cu privire la credibilitatea martorului, nu au fost motive de a aprecia că denunțul formulat este doar în parte real, iar remiterea sumei de bani în numerar a fost apreciată ca fiind susținută de probe indirecte”.

„Practic, lipsa unei probe directe cu privire la această faptă nu este de natură să excludă inexistența ei, explicându-se prin aceea că infracțiunile de corupție săvârșite de persoane cu funcții importante în stat (în speță inculpatul era deputat, dar și ministru al Energiei) nu sunt, de regulă, comise în prezența mai multor persoane, ci în condiții de maximă clandestinitate. Fapt ce exclude de plano existența unor probe relevante, incriminatoare pentru autorul infracțiunii de corupție”.

„Atât în cursul urmăririi penale, cât și al cercetării judecătorești Niță a avut o atitudine de negare a faptelor săvârșite, susținând o stare de fapt nereală (…) refuzând să-și asume răspunderea pentru activitatea infracțională”.

" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *