Skip to content
Video

EXCLUSIV Adrian Vasilescu, despre România (VIDEO)

Invitatul interviurilor video PSnews.ro din această săptămână este consultantul de strategie al Băncii Naționale a României, Adrian Vasilescu.

În cadrul interviului PSnews.ro, Adrian Vasilescu a abordat tema intrării României în zona euro, având în vedere recentele evoluții din Grecia. În acest context, consultantul de strategie al BNR a subliniat faptul că, deși „nu este bine să punem afiș: << intrăm la data cutare>>”, „cert este că, potrivit Uniunii Europene, este o obligație intrarea noastră în zona euro”.

De asemenea, în cadrul interviului oferit PSnews.ro, Adrian Vasilescu a discutat despre legea confiscării depozitelor negarantate pentru salvarea băncilor cu probleme, așa numita lege bail-in.

Totodată, Adrian Vasilescu a comentat ultima declarație a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care a atras atenția că noile coduri, cel fiscal și cel de procedură fiscală, ar putea altera echilibrele macro-economice, iar consecințele lor, în timp, ar putea eclipsa dezvoltarea pe termen lung.

Consultantul de strategie al BNR a mai explicat, de asemenea, cum afectează crizele politice cursul principalelor valute în raport cu leul.

Nu în ultimul rând, Adrian Vasilescu a comentat în cadrul interviului oferit PSnews.ro pe marginea prezenței în Consiliul de Administrație a BNR a unor persoane fără studii economice, explicând cum poate afecta această situație activitatea Băncii Naționale.

Jurnalist PSnews: Având în vedere recentele evoluții din Grecia, dar și riscul ca situația să se agraveze din nou, domnul guvernator, Mugur Isărescu a dat de înțeles că nu vom intra în Zona euro mai devreme de 2025. În același context, dumneavoastră ce credeți, cam când se va produce aderarea? Îi sunt suficienți României zece ani pentru a se putea pregăti?

Adrian Vasilescu: În primul rând, având în vedere că ceea ce spune guvernatorul este ascultat de multă lume și preluat, aș vrea să fac o precizare: niciodată nu a pronunțat, nici 2015, nici 2020, nici altă dată. De câte ori a fost nevoit să dea o indicație precisă cu privire la viitor a spus „la orizontul anilor 2019-2020”. Acum, de ce nu 2019? Pentru că tehnic nu este posibil. Tehnic, pentru că sunt niște reguli în drumul spre zona euro ca pe orice alt drum, unde sunt reguli de mers. În primul rând pe parcursul acesta există o anticameră, care trebuie străbătură în doi ani. Pe urmă, după ce se stăbate anticamera în doi ani, există anul de evaluare, care se face întotdeauna cu un an înainte de intrare, în luna mai. Așa că, matematic, oricum am calcula nu putem să trecem și prin anticameră și să fim evaluați în luna mai și să intrăm la 1 ianuarie 2019 în zona euro. Așa ceva este imposibil. Atunci guvernatorul s-a ferit să spună vreo dată.

Eu cred că, dar acesta este un punct de vedere personal, poate că ar fi bine să nu punem afiș: ”Intrăm la data cutare”. Din două motive. În primul rând, nu știu cum vom face să trecem examenul la o anumită dată. În al doilea rând, mai e un lucru foarte important, și anume acela că și zona euro trebuie să își pună ordine în casă. Și noi trebuie să ne punem, și Zona euro, și celelte țări care nu sunt încă în Zona euro, dar sunt în Uniunea Europeană. Cert este că, potrivit statutului Uniunii Europene, este o obligație intrarea noastră în zona euro. Cine a intrat în UE, este obligat să facă pasul mai departe în euro-arie, cu unele excepții. Există o excepție pentru Marea Britanie, există o excepție pentru Danemarca și Suedia care are un referendum unde s-a spus ”nu”. Probabil că vor trebui să refacă referendumul. Paradoxal este faptul că și Marea Britanie și Danemarca și Suedia îndeplinesc întru totul condițiile de aderare. Îndeplinesc și criteriile nominale și criteriile de convergență reală.

Noi, îndeplinim și noi ceva: criteriile de convergență nominală. Iată le îndeplinim acum pe toate. Dacă ne întoarcem puțin în urmă, în ultimul an dinaintea crizei, în 2008, în primăvara anului îndeplineam două criterii, la sfârșitul anului 2008 nu mai îndeplineam niciunul. Pentru că unul dintre criteriile pe care le îndeplineam la începutul anului nu îl mai îndeplineam la sfârșitul anului și mă refer, în special, la deficitul bugetar. La deficitul bugetar stăteam bine, era sub 3% care este plafonul maxim care poate fi admis și, la sfârșitul anului, încă pe fondul creșterii economice, ne-am trezit cu un deficit bugetar de 5,4. Mult!

Acum, îndepinim întru totul criteriile convergență nominală, adică inflația, deficitul bugetar, datoria publică, dobânda, cursul valutar. Toate acestea le avem. Dar ce nu îndeplinim încă este criteriile de convergență reală. Aici, am făcut totuși pași înainte. În primul rând avem creștere economică. Ritmul de creștere economică este, la această oră, cel mai rapid din Europa. Ritmul de recuperare a diferenței dintre coloana privind PIB-ul pe locuitor la paritatea standard a puterii de cumpărare. Acesta este un criteriu foarte important.La acest capitol în urmă cu câțiva ani, 3 ani, eram la 32% față de media UE, iar anul trecut eram aproape de 50%, acum suntem la peste 50%. Iată că înantăm aici. Problema este că, încă, locul între cele 28 de țări, la acest capitol, paritate standard la puterea de cumpărare a PIB/locuitor, suntem pe locul 27, în spatele nostru sunt doar bulgarii. Avem șanse să depășim câteva țări, una-două, poate trei, în următorii ani. Avem șanse, asta nu înseamnă că o să și depășim. Dar fiind șansă, fiind posibilitate, poate o să trecem câteva locuri și atunci criteriul de convergență reală va fi și el asigurat.

Jurnalist PSnews: Au apărut zvonuri privind posibile fuziuni ale unor bănci din Grecia. Ce perspective vedeți pentru instituțiile elene de credit în această situație și ce efecte vor produce eventalele fuziuni asupra băncilor românești cu capital grecesc?

Adrian Vasilescu: În primul rând nu este vorba doar de zvonuri, despre fuziuni se discută de câțiva ani. Chiar au fost luate și unele decizii, care au fost pe urmă anulate. Încă nu știm ce se va întâmpla. Cred că zguduirea din aceste zile întârzie ceva din fuziunile care erau anunțate, pregătite.  Așa că nu știm dacă vor mai fi, când vor mai fi și ce se va întâmpla. Cred că în privința asta nici nu ese corect să facem previziuni pentru că prioritățile grecilor la această oră sunt cu totul altele.

Jurnalist PSnews: Cum vedeți legea confiscării depozitelor negarantate pentru salvarea băncilor cu probleme, așa numita lege bail-in, adoptată de Guvern la 1 iulie? A fost necesară intervenția în forță a Comisiei Europene în acest demers? Mă refer aici la procedura de infrigement declanșată împotriva Românie.

Adrian Vasilescu: În primul rând procedura nu s-a declanșat. O întârziere este întradevăr pe rol. O lege, nu am avut la 1 iulie, legea este în pregătire, se discută, se lucrează la Guvern, există o directivă europeană care deja presează asupra noastră și directiva aceasta trebuie, bineînțeles cu amenajările de rigoare, cu asezonările necesare, să fie preluată în tocmai într-o lege. Nu pot să spun exact astăzi când va fi această lege, dar ideea este următoarea: În caz că, aici apare această condiție, în caz că se prăbușește vreo bancă sau un fond de investiții, atunci investitorii și creditorii sunt primii chemați la acoperirea pagubelor. Având în vedere că există legi bătute în cuie pentru depunătorii în bănci, cu depozite per persoană, per bancă până la 100.000 de euro, de ei nu se poate atinge nimeni. E lege, fondul de garantare este pregătit pentru orice eventualitate. Din punctul meu de vedere, nu există nici un pericol și nu este în fața noastră niciun fel de eventualitate, dar legea trebuie să o avem. Celelalte pregătiri sunt gata, mai trebuie să avem doar legea aceasta. Și în condițiile în care fondurile alocate nu vor ajunge pentru acoperirea tuturor pagubelor, atunci depunătorii cu depozite de peste 100.000 de euro, este posibil  –  nu e sigur – să devină acționari și atunci, rămân la prima expresie, devin mai întâi acționari și apoi, în această calitate, contribuie la acoperirea pagubei, dar cu diferența de peste 100.000 de euro în sus, pentru că până la acest prag nici de banii lor nu se poate atinge nimeni.

Jurnalist PSnews: Miercuri, domnul guvernator Mugur Isărescu a atras atenția că noile coduri, cel fiscal și cel de procedură fiscală, ar putea altera echilibrele macro economice, iar consecințele lor, în timp, ar putea eclipsa dezvoltarea pe termen lung. La ce credeți că s-a referit domnul guvernator?

Adrian Vasilescu: În primul rând, vreau să fac o subliniere care este foarte importantă. În statutul BNR, în legile care reglementează activitatea Băncii Naționale sunt prevederi care Banca Națională le respectă cu sfințenie, în litera lor și în spiritul lor. Din acest punct de vedere, BNR este decisă să respecte o condiție, și anume, nu face arbitraj între instituțiile statului. Banca Națională nu are nici măcar inițiativă legislativă. Din acest punct de vedere, ea își respectă statutul de consultant tehnic al autorităților statului, al președintelui, al Guvernului. Este și o vorbă la BNR; ”Noi colaborăm cu președintele pe care îl dă țara și cu Guvernul pe care îl dă țara”. Din acest punct de vedere, dacă luați cuvântarea de miercuri a guvernatorului, cuvânt cu cuvânt, nu se găsește această expresie – codul fiscal sau codul de procedură fiscală. Dacă guvernatorul s-ar fi referit la aceste două instituții, înseamnă că și-ar fi încălcat statutul și nu s-a referit. A spus altceva.

A spus că România a ajuns la un succes și anume, macrostabilitatea care este asigurată cu trudă și eforturi mari. Iar odată ajunșă aici trebuie să avem grijă pentru că, macrostabilitatea – odată obținută nu este dată pentru totdeauna, se poate pierde foarte ușor. Este ca și gloria, se câștigă greu, se pierde într-o clipă. Trebuie să ținem de ea, să o apărăm. Și a avut guvernatorul o expresie interesantă, că avem două realități, baza – această macrostabilitate asigurată – și vârful. Avem baza, acum trebuie să ascensionăm spre vârfuri – un management performant, inovație, productivitate, eficiență, competitivitate. Toate aceste cuvinte sunt puse la locul lor în cuvântarea guvernatorului, astfel încât să asigurăm visul oricărei țări: bunăstarea. Pentru că baza nu lucrează prea mult pentru bunăstarea țării, doar vârfurile duc acolo. Dacă avem baza, să o păzim. E o vorbă din secolul XIX care spunea, ”V-am dat teatru, păziți-l, v-am dat bancă, păziți-o”. Așa și acum, avem baza, să o păzim și mai departe să urcăm pe scările care duc spre vârfuri ca să asigure această țară și bunăstarea mult râvnită.

Jurnalist PSnews: Cum sunt afectați românii de faptul că dolarul se menține desupra pragului psihologic de 4 lei?

Adrian Vasilescu: Pe piața noastră valutară avem o singură referință: euro. Lupta leului se duce cu euro. Atât și nimic mai mult.Toate celelte valute din lista noastră de prețuri valutare, pentru că în fiecare zi, la prânz, BNR face un calcul și scoate o listă de cursuri, un singur curs din această listă, i anume leu-euro, este stabilit la confruntare, la luptă. Restul, celelalte cursuri, ies dintr-un calcul încrucișat – așa numit cros. Și francul elvețian, și dolarul canadian și dolarul american și coroana cehă și forintul unguresc, toate, toate ies din acest calcul încrucișat prin raportul euro cu celelalte valute. Aici foarte important este cursul de pe piață dolar-euro. Dar acest curs nu ne privește pe noi, așa cum nu ne privește nici cursul franc elvețian – euro. Rectific, nu că nu ne privește pe noi, ne privește pentru că suntem atenți la ce se întâmplă, dar nu depinde de noi. Niciunul dintre aceste cursuri nu depinde de noi. Doar cursul leu-euro, pe care, din când în când, atunci când se produc dereglaje în acest curs, adică leul ori se apreciză excesiv, ori se depreciză excesiv, BNR își asumă și dreptul și rolul de a interveni pe piață ca să o echilibreze. Dar piața românească este stabilă, acesta este un lucru care se vede cu ochiul liber, cursul leu-euro este stabil, iar celelalte cursuri care fluctuează o fac, nu pentru că e ceva în neregulă pe piața noastră valutară, ci pentru că e ceva în neordine pe alte piețe valutare ale lumii pe care nu le controlează BNR.

Jurnalist PSnews: Cum afectează crizele politice, în general, cursul principalelor valute în raport cu leul?

Adrian Vasilescu: Depinde unde ne uităm. Dacă ne uităm pe piața americană, mișcările politice afectează imediat. Pe piețele mari, Franța, Marea Britanie, Germania, mișcările politice imediat afectează. În România, leul e mai, să mă exprim așa, mai nepăsător. Își vede de treaba lui și nu prea este atent la declarațiile politice, mai ales că unele declarații se și schimbă. Azi se spun într-un fel, mâine într-un fel. Ar trebui ca leul să fie mult prea atent la ce se întâmplă pe piața politică. Leul devine atent, doar atunci când sunt realmente mișcări serioase care pot să afecteze economia țării.

Jurnalist PSnews: Cum vedeți prezența în Consiliul de Administrație al BNR a unor persoane fără studii economice și cum afectează această situație activitatea Băncii Naționale?

Adrian Vasilescu: Activitatea nu este afectată în niciun fel pentru că persoane fără studii economice nu sunt în Consiliul de Adminstrației. După mine e unul singur, domnul Olteanu, care este viceguvernator, dar care are studii de drept. Și eu am tot studii de drept, am terminat Facultatea de Drept și, în cinci ani de facultate, jumătate din cursuri au fost cursuri de economie. Cine iese din facultatea de Drept iese cu două specialități pentru ca a doua este de economist, vrând nevrând. În rest, dacă îi luăm așa, guvernatorul este doctor în economie și academician, primul vice este doctor în economie și profesor de monedă la ASE, un alt viceguvernator – Voinea, este doctor în economie și absolvent al ASE. Deci asta este baza de salariați ai Băncii: guvernatorul, prim vice și doi vici. Pe urmă este domnul Gerghina care e doctor în economie și profesor la ASE, este Virgil Stoenescu care e doctor în economie, ieșit la pensie din postul de profesor la ASE, dar e în continuare în CA, doamna Nagyi, profesor de economie la Facultatea de Economie din Cluj. Doar Olteanu, care este jumătate economist, jumătate jurist.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *