Analistul de politică externă Mihai Isac (foto) a declarat, în exclusivitate pentru PS News, că mesajul transmis de Iran după informațiile privind prezența militară americană în România trebuie interpretat echilibrat, fără excese de alarmism, dar nici cu naivitate. Analistul subliniază că scenariul unei agresiuni militare directe din partea Iranului este puțin probabil, în contextul apartenenței României la Alianța Nord-Atlantică.
„Declarația Iranului trebuie citită fără alarmism, dar și fără naivitate. Este și un avertisment adresa altor state care ar putea să decidă să susțină acțiunile SUA. Mesajul Teheranului vorbește despre un răspuns politic și juridic dacă România pune baze la dispoziția SUA, iar MAE a răspuns că România nu este parte a conflictului și că sistemele găzduite aici au caracter strict defensiv. Pe aceeași linie, ministrul român al Apărării a spus că nu e vorba despre o amenințare militară. Nu avem în față preambulul unui atac direct asupra României, ci un mesaj de presiune și intimidare.
Mai mult, o agresiune militară directă împotriva României nu este o opțiune credibilă pentru Teheran. România este stat NATO, iar Articolul 5 spune limpede că un atac armat împotriva unui aliat este considerat un atac împotriva tuturor. În plus, NATO descrie Deveselu și întregul sistem Aegis Ashore drept parte a scutului antibalistic și subliniază explicit că acesta este pur defensiv. Chiar dacă Iranul are rachete care pot ajunge până în estul Europei, un atac deliberat asupra României ar însemna, strategic, confruntare directă cu Alianța. Un atac militar direct ar avea de înfruntat și sistemele NATO desfășurate în Turcia, după cum am văzut în situațiile anterioare”, a explicat Mihai Isac, în exclusivitate pentru PS News.
În schimb, avertizează acesta, riscurile reale țin de strategiile indirecte folosite de Teheran, specifice războiului asimetric. Potrivit lui Mihai Isac, Europa și România trebuie să acorde atenție unor riscuri precum terorismul, sabotajul sau operațiunile de influență.
„Adevăratul risc vine din altă parte, și anume din logica războiului asimetric. Strategia iraniană pornește tocmai de la recunoașterea limitelor sale într-o confruntare directă cu adversari militar superiori. Iranul nu are cum să învingă într-o confruntare directă, iar tactica Teheranului vizează producerea unor efecte economice și psihologice disproporționate printr-un număr redus de lovituri. Asta este esența amenințării, și anume nu forța frontală, ci uzura indirectă.
De aceea, România și Europa trebuie să privească mai atent spre atentate, sabotaj, intimidare, radicalizare și operațiuni de influență. Europol avertiza la începutul lunii martie că actualul conflict ridică în UE nivelul amenințării teroriste și al extremismului violent, crește riscul de atacuri cibernetice asupra infrastructurii și poate alimenta acțiuni destabilizatoare, inclusiv prin indivizi radicalizați ori celule mici. Cu alte cuvinte, dacă există un pericol real pentru spațiul european, el nu seamănă cu o invazie, ci cu o succesiune de lovituri greu de anticipat și greu de atribuit imediat”, a mai explicat Mihai Isac.
Dimensiunea cibernetică reprezintă, de asemenea, un element central al amenințării, avertizează analistul.
„Nici dimensiunea cibernetică nu poate fi tratată ca un capitol secundar. NSA, CISA, FBI și DC3 au avertizat în 2025 că actorii afiliați Iranului pot viza rețele și dispozitive vulnerabile. FBI spune explicit că amenințarea iraniană include tentative de atentate și răpiri, spionaj, operațiuni de influență și atacuri cibernetice. Iar FBI și CISA au atribuit Iranului atacul destructiv din 2022 asupra guvernului Albaniei, un precedent european care arată că Teheranul știe să lovească și în afara Orientului Mijlociu, fără să trimită un singur soldat”, a conchis analistul.
Iranul avertizează România după sosirea americanilor în bazele militare de la noi
Iranul a avertizat luni România că va reacționa pe plan politic și juridic în cazul în care țara noastră ar permite Statelor Unite să utilizeze baze de pe teritoriul său pentru operațiuni împotriva Iranului, relatează Iran International, care transmite de la Londra. România a făcut deja acest pas, adoptând prin vot în Parlament decizia CSAT de aprobare a cererii SUA privind dislocarea unor forțe și echipamente militare pe teritoriul țării noastre.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian al Afacerilor Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat că Teheranul îndeamnă țările să nu se implice în război. „Dacă România pune bazele sale la dispoziția Statelor Unite, acest lucru ar echivala cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului”, a declarat Baghaei în cadrul unei conferințe de presă. săptămânale.
El a afirmat că o astfel de mișcare ar fi inacceptabilă în conformitate cu dreptul internațional și ar atrage după sine responsabilitatea internațională a României.
„Statele Unite exercită o presiune puternică asupra țărilor europene, dar rămâne de văzut dacă Europa este dispusă să joace un rol constructiv în evoluțiile internaționale. Permiterea utilizării teritoriului românesc ar echivala cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului. Acest lucru ar fi inacceptabil din punct de vedere al dreptului internațional, ar atrage după sine responsabilitatea internațională a României și ar deveni o pată neagră în istoria relațiilor dintre Iran și România. Iranul va răspunde în consecință, atât din punct de vedere juridic, cât și politic”, a spus Baghaei.
Reacția României
Ministerul Afacerilor Externe a transmis ulterior un punct de vedere și a subliniat că România nu este implicată în conflictul din Orientul Mijlociu și că sistemele militare găzduite pe teritoriul său au un caracter strict defensiv.
„Am luat notă de afirmațiile purtătorului de cuvânt al MAE Iran, context în care facem următoarele precizări: Acordul bilateral de acces din 2006 oferă SUA cadrul legal garantat de a utiliza baze militare din România cu titlu continuu. România găzduiește de mai bine de 10 ani capabilități de apărare antirachetă împotriva unor amenințări din afara spațiului euro-atlantic. Sistemul are caracter strict defensiv, utilizat numai pentru scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU. România nu este parte a conflictului. Prioritatea noastră este efortul diplomatic pentru de-escaladare, pentru care am pledat încă din prima zi a conflictului. În același timp, condamnăm atacurile complet nejustificate ale Iranului împotriva statelor din regiunea Golfului și mulțumim acestora din urmă pentru că i-au protejat și pe cetățenii noștri prezenți în țările lor. Solicităm Iranului să înceteze aceste atacuri, care pun în pericol vieți omenești și conduc la degradarea securității și a economiei globale”, se arată în comunicatul MAE român.
Reamintim că România a aprobat la 11 martie cererea Washingtonului de a desfășura temporar avioane de realimentare, echipamente și trupe în România, în contextul războiului din Iran. Președintele Nicușor Dan a subliniat că aceste echipamente sunt strict defensive și vor fi dislocate în baza parteneriatului strategic. Cererea a fost aprobată întâi de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și a fost apoi votată în Parlament, în urma unei ședințe cu scandal. Românii nu trebuie să fie îngrijoraţi, ţara este mai în siguranţă prin prezenţa militară americană sporită, a dat asigurări preşedintele Nicuşor Dan.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a discutat în şedinţa de miercurea trecută despre dislocarea temporară în România a unor echipamente şi forţe militare americane, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, iar Parlamentul a aprobat scrisoarea preşedintelui Nicuşor Dan referitoare la dislocarea temporară în România a unor echipamente şi forţe militare americane.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
