De ce a funcționat mesajul „apă, hrană, energie”. Doar 17% și-au amintit spontan un mesaj din campania lui Georgescu

Sursa foto: Călin Georgescu

Mesajele politice simple, scurte și încărcate emoțional pot avea un impact mult mai puternic decât discursurile politice complexe atunci când reușesc să se suprapună peste așteptările și speranțele oamenilor. Este una dintre explicațiile oferite de sociologul Antonio Amuza, joi, în emisiunea „Puterea Știrilor”, în legătură cu succesul unor formule precum „apă, hrană, energie”, devenită una dintre principalele expresii asociate campaniei lui Călin Georgescu din 2024.

Amuza, coautor al studiului realizat împreună cu profesorul Dan Podaru privind criza electorală din 2024, susține că astfel de formule simple au reușit să atingă așteptări pe care instituțiile publice nu au mai reușit să le comunice într-un limbaj direct și accesibil.

„Vorbim de o situație în care astfel de formule simpliste, cum le spunem, populiste, reușesc să acopere până la urmă toate așteptările pe care românii le au din partea unor instituții publice care eșuează să comunice simplu, direct, la obiect și, practic, să facă apel la speranțele românilor care sunt din ce în ce mai scăzute în ceea ce privește viitorul pe care și-l proiectează fiecare dintre ei. Sigur că o să spuneți că asta înseamnă că românii n-au așteptări prea mari, dacă ar putea fi mulțumiți cu puțin. Pe de o parte putem privi lucrurile în felul acesta, pe de altă parte cred că putem  să-i luăm în serios mult mai bine și în felul acesta să spunem că mulți dintre cei care au mers pe astfel de mesaje, au creditat astfel de mesaje, de fapt și-au dorit o schimbare de establishment politic și, până la urmă, o schimbare de paradigmă”, a explicat el.

Doar 17% și-au amintit spontan un mesaj concret din campania lui Georgescu

Un alt rezultat analizat în studiu este legat de memoria electorală. Potrivit cercetării prezentate de Amuza, doar 17% dintre respondenți au declarat spontan că își amintesc un mesaj concret asociat campaniei lui Călin Georgescu, în timp ce 83% nu au putut indica un mesaj explicit.

„E foarte interesant procentul acela, pentru că, pe de o parte, ne întrebăm în ce măsură oamenii au reținut cu adevărat astfel de mesaje, indiferent de cine le-a emis, în cazul acesta Călin Georgescu, sau, pe de altă parte, în ce măsură aceste mesaje au părut de fapt că dau glas propriilor voci interioare, adică ce crede fiecare dintre români și atunci ele au fost atât de bine țintite încât au părut că dau glas celor mai profunde așteptări sau celor mai intense speranțe ale românilor”, a afirmat Antonio Amuza.

În opinia sa, succesul acestor formule trebuie privit și în contextul unui peisaj politic în care mesajele populiste au devenit tot mai prezente.

„Mai degrabă aș privi în cheia aceasta că într-un peisaj politic în care foarte mulți politicieni au intrat într-un concurs de mesaje populiste, au avut câștig de cauză cei care nu au încercat să mimeze sau să construiască un nou minister al adevărului. Deci, cred că procentul acela subliniază o societate, o lume perfect conștientă de logica orwelliană, pe de-o parte, și pe de altă parte perfect dornică să renunțe la orice înseamnă încercarea statului de a se impune cu forța în viețile lor”, a conchis Antonio Amuza, la „Puterea Știrilor”.

Autor

  • Este absolventă a Facultății de Științe Politice a Universității București și a unui master de Relații Internaționale și Studii Europene la aceeași facultate. Ulterior, a urmat și cursuri de prezentator TV la Academia „Studiourile Buftea”

    View all posts

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: