Potrivit declarației lui Marcel Boloș, la încheierea mandatului, criteriile dure pentru investiţiile cu fonduri europene au evidenţiat un risc estimat de pierdere de către România a 7,8 miliarde de euro, în special provenind din programul PNRR.
„Vreau să precizez acest lucru, că sub nicio formă nu îmi doresc suspendarea sau relocarea acestor fonduri, sau, și mai rău, sancționarea româniei. Doamne ferește de așa ceva, pentru că este vorba despre bani pe care trebuie să îi aducem în țară, pentru că sunt și din contribuțiile noastre financiare. În al doilea rând, dacă s-ar întâmpla acest lucru, România va fi sancționată și de agențiile de rating și va fi trimisă în categoria junk, adică faliment, respectiv aproape imposibilitatea de a face împrumuturi”, a afirmat Gheorghe Piperea, în studioul Parlamentului European, de unde este transmisă emisiunea Puterea Știrilor.
Ceea ce s-a întâmplat la ECOFIN, a fost primirea unui cartonaș galben, a mai spus europarlamentarul AUR. Pe 3 iulie, guvernul va trebui să vină la Comisia Europeană, să explice care sunt măsurile pe care urmează să le ia pentru a reduce deficitul bugetar în patru luni de care vorbiți. Dar cartonașul galben, al 2-lea se poate arăta chiar pe 3 iulie.
„Din păcate pentru țări ca România, Polonia, Ungaria, există o foame de bani aici, la Comisia Europeană. Aceasta a lansat niște proiecte pe care trebuie să le finanțeze cumva. A lansat, de exemplu, ReArm Europe, care înseamnă cel puțin 150 de miliarde de euro din fonduri europene sau garantate cu fonduri europene pentru a ajuta statele membre să investească în armament. De asemenea, va fi nevoie de cel puțin 300 de miliarde de euro pentru a fi utilizați într-un program de investiții globale, Global Gates, portalul global al Uniunii Europene către cealaltă parte a lumii. Și aici, bineînțeles că primele pe listă vor fi Ucraina și Moldova. În plus, mai sunt cei 400 de miliarde de euro care în 2028 trebuie returnați”, a explicat Piperea.
Ultima sumă reprezintă împrumuturi făcute de Uniunea Europeană pentru a susține PNNR. Pe aceștia va trebui să-i recupereze de undeva, de exemplu, prin realocarea fondurilor nefolosite.
„Mai dau o cifră, România a reușit să acceseze doar 9 miliarde de euro din 30 și din 28 care înseamnă PNNR, iar la fondurile de coeziune stăm și mai prost. Din 33, am reușit să obținem doar 2 miliarde. Dar România a contractat 43 de miliarde de euro”, a explicat în continuare europarlamentarul.
Or, la nivelul Uniunii, importantă este accesarea, nu contractarea. Cu alte cuvinte, tăierea panglicii nu înseamnă mare lucru.
„Știți care este problema cu acești 43 de miliarde contractați? Ori trebuie să aduci banii din altă parte decât de la Uniunea Europeană, să te împrumuți, ori din din subvenții de la stat ca să poți să faci proiectul la care te-ai angajat, ori abandonezi și ai pierdut avansul. În ambele situații, unități administrativ-teritorial, adică primării, consilii județene, fundații, asociații, întreprinderi publice sau întreprinderi private, toate ar putea să dea faliment până la sfârșitul anului. De ce? Pentru că te-ai apucat să contactezi, în timp ce aici se știa de foarte multă vreme că nu contează contractarea, ci ceea ce ai reușit să tragi din banii europeni”, a subliniat invitatul.
În acest sens, a mai afirmat Piperea, o echipă de europarlamentari au început demersurile pentru a convinge Comisia Europeană să nu aplice atât de strict această regulă a accesării versus contractare. În caz contrar, nu numai că România ar putea pierde sume importante, de care are nevoie, dar ar fi nevoită ori să împrumute pentru a realiza proiectele contractate, ori să le abandoneze.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
