Skip to content
Opinii & Analize

EXCLUSIV INTERVIU Alertă la graniţa României: problemele presante ale Republicii Moldova, conflictele din Ucraina şi situaţia spinoasă a Transnistriei. Ce spun analiştii politici

Alertă la graniţa României: problemele presante ale Republicii Moldova, conflictele din Ucraina şi situaţia spinoasă a Transnistriei. Ce spun analiştii politici.

În contextul recentelor mutări de pe scena politică internă a Republicii Moldova, al noilor tulburări din Ucraina şi al zăngănitului de arme din Transnistria, este ţara vecină în siguranţă? Are şanse să-şi continue parcursul pro-occidental? Are România o poziţie comodă?

PSnews.ro a intervievat doi analişti politici din Republica Moldova – sociologul Octavian Racu şi politologul Dan Nicu – în legătură cu principalele teme de interes pentru România şi Republica Moldova.

Jurnalist PSnews: A sporit ameninţarea Rusiei asupra Republicii Moldova şi a României în ultima vreme, având în vedere recentele evenimente din Ucraina (cu Sectorul de Dreapta) şi din Transnistria (cu mobilizarea generală)?

Octavian Racu fb

Sursa: facebook.com

OCTAVIAN RACU: Nu cred că putem vorbi la modul serios despre riscurile unui conflict militar cu Rusia. Luând în considerație ultimele întrevederi la nivel înalt, am putea vorbi de o oarecare scădere a termperaturii dintre Vest și Est. Acest lucru se observă și în Republica Moldova, din momentul în care partea rusă a purces la deblocarea exporturilor moldovenești, a micșorat prețurile la gazul natural, iar ultima vizită a vicepremierului pentru reintegrare, Victor Osipov, a demonstrat o disponibilitate a Republicii Moldova de acordare a unui sprijin trupelor ruse de pacificare din zona transnistreană.

Potrivit ultimelor declarații din presă a lui Oleg Gomeniuc, șeful statului major al autoproclamatei Republici Moldovene Nistrene (cunoscută şi ca Transnistria), nu există niciun ordin de mobilizare, ci doar un ordin de recrutare a persoanelor supuse serviciului militar, campanie care ar loc conform planului anual. Informația cu pretinsa “mobilizare” ar fi mai curând o interpretare tendențioasă a textului ordinului, menită să inducă o stare de panică. Totuși, există și o anumită tensiune în regiunea separatistă, determinată de numirea în fruntea regiunii Odesa a lui Mihail Saakașvili (fost preşedinte al Georgiei între 2004 şi 2013), precum și de instalarea în Basarabia de sud (regiunea Bugeac) a rachetelor  S-200 de către forțele armate ucrainene.

Cel mai mare pericol pentru securitatea Republicii Moldova și a României vine de la slăbiciunea și incapacitatea guvernului de la Kiev de a asigura securitatea internă. Conflictul de la Muncaci (Mukacevo), între gruparea extremistă Sectorul de Dreapta şi forţele de securitate, a scos la iveală nu doar impotența structurilor administrative și a organelor de forță de a controla situația din regiuni, dar și o concreștere dintre structurile criminale și instituțiile de stat, care facilitează contrabanda, traficul de arme și droguri. E o situație oarecum similară cu cea din Libia, când căderea unui regim stabil a provocat o stare de anarhie și dualitatea puterii în regiuni.

Dan Nicu fb

Sursa: facebook.com

DAN NICU: Ameninţarea Rusiei la adresa Republicii Moldova se menţine constantă din momentul în care s-a terminat războiul din Transnistria, însă a crescut în contextul conflictului din Ucraina şi al consecinţelor acestuia. Retorica autorităţilor ruse faţă de Republica Moldova s-a înăsprit, ameninţările cu pierderea Transnistriei au răsunat tot mai frecvent, iar embargoul total pus fructelor şi legumelor din Republica Moldova a afectat comerţul exterior şi economia.

Evenimentele de la Mukacevo, în vestul Ucrainei, nu au căpătat proporţii insurmontabile pentru autorităţile ucrainene, iar în ultimele zile situaţia a început să fie controlată eficient de acestea. Influenţa lor asupra stării de lucruri din Republica Moldova se poate manifesta doar prin slăbirea capacităţii statului ucrainean de a face faţă situaţiei de pe frontul de est, unde intensitatea confruntării se menţine la parametri scăzuţi, însă partea ucraineană a vorbit deja despre o nouă ofensivă pregătită de partea rusă.

Mobilizarea generală în Transnistria reprezintă un eveniment îngrijorător şi are potenţialul de a atrage în conflict Republica Moldova dacă Tiraspolul va încerca să-şi atingă anumite obiective în zona de securitate, precum ar fi ocuparea localităţilor aflate sub jurisdicţia Chişinăului. Însă direcţia principală a acestei manevre psihologice este Ucraina, apariţia unei noi pârghii de presiune asupra Kievului, pârghie aflată la discreţia Moscovei. Forţele armate mobilizate în Transnistria sunt suficient de mari pentru a pune în pericol oraşul Odesa şi a crea, astfel, un al doilea front pentru armata ucraineană, care s-ar vedea nevoită să renunţe la obiectivele ei din Est. De asemenea, separatiştii din Donbas au anunţat că, în cazul în care Transnistria ar fi ameninţată militar de ucraineni, ei vor declanşa o ofensivă generală. În acest context, creşte insecuritatea şi sporesc ameninţările la adresa Republicii Moldova, care s-ar putea trezi cu acţiuni militare pe propriul teritoriu, fie şi în zona necontrolată de autorităţile de la Chişinău.

Ameninţările de securitate pentru România, în această situaţie, cresc mai curând ipotetic, deoarece calitatea de membru NATO serveşte drept descurajare importantă pentru vreo acţiune armată împotriva României. Însă, în cazul atacării regiunii Odesa din Transnistria, România ar fi pusă în situaţia să asiste la ocuparea unor zone foarte apropiate de bazele americane din Dobrogea, precum Gurile Dunării. Într-o asemenea situaţie, România ar putea fi nevoită să recurgă la măsuri militare de protecţie, probabil cerându-i-se acest lucru şi din exterior. Ocuparea zonei Bugeacului de armata română ar putea constitui o asemenea măsură de protecţie.

Jurnalist PSnews: Ce susţinere populară există pentru aderarea la Uniunea Europeană?

OCTAVIAN RACU: Astăzi, deja putem vorbi de o expirare a ideii și a proiectului aderării la Uniunea Europeană. Probabil, liberalizarea regimului de vize și semnarea Acordului de asociere UE-Republica Moldova a fost apogeul relațiilor dintre Bruxelles și Chișinău, fiind urmat de o fază descendentă. Pe de o parte, noua Comisie Europeană a suspendat extinderea spre Est. Pe de altă parte, marile scandaluri de corupție au decepționat „partenerii externi” ai actualei guvernări și au compromis însăși ideea de integrare europeană. Potrivit ultimului sondaj realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP), din aprilie 2015, doar 39,5% dintre respondenți ar vota pentru o eventuală aderare la Uniunea Europeană. Acum 6 ani, această cifră varia între 60% şi 70%. Creșterea bruscă a prețurilor, scăderea comerțului extern, intrarea statului în incapacitate de plată ar putea spori decepția în discurul pro-european.

DAN NICU: Semnarea, anul trecut, a tratatelor de asociere şi de liber schimb cu Uniunea Europeană semnifică, în mod sigur, trecerea unei bariere în relaţiile dintre Republica Moldova şi comunitatea europeană, şi are capacitatea de a înscrie republica pe un traseu ascendent, finalitatea căruia ar fi aderarea la Uniunea Europeană. Însă transformarea acestui potenţial în realitate depinde, în primul rând, de dorinţa autorităţilor moldovene de a construi la Chişinău instituţiile care să facă posibilă alinierea Republicii Moldova la standardele europene, în primul rând în domeniile justiţiei, afacerilor interne, finanţelor publice. Or, tocmai în perioada anilor 2014-2015, după semnarea respectivelor acorduri, relaţiile cu instituţiile europene s-au răcit, pe fondul izbucnirii scandalurilor despre care am vorbit anterior şi al incapacităţii sau nedorinţei guvernanţilor moldoveni de a rezolva situaţia rapid şi eficient.

Asocierea Uniunii Europene în general cu actuala guvernare din Republica Moldova, tot mai detestată de cetăţeni (din cauza asumării denumirilor de Alianţa pentru Integrarea Europeană, Coaliţia Pro-Europeană, Alianţa pentru o Moldovă Europeană, şi a mesajului pro-integrare europeană), face ca popularitatea ideii de aderare a Republicii Moldova la UE să scadă în rândurile cetăţenilor. Astfel, dacă în anii trecuţi toate sondajele arătau că peste jumătate din respondenţi favorizează această idee, acum ea mai este susţinută de puţin peste 40% dintre cetăţeni.

Jurnalist PSnews: În ce context s-a format actuala coaliţie de la putere, Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) 3, şi ce şanse are să guverneze bine, având în vedere precentele formule (AIE1 şi AIE2)?

OCTAVIAN RACU: Nu se așteaptă mari schimbări în relațiile dintre componentele Alianței, odată ce formula guvernării rămâne cea din anii precedenți. Acordul Alianței presupune o repartizare a sferelor de influenţă în instituțiile care sunt apolitice prin definiție, iar o astfel de structură nu poate fi una funcțională și va trezi mereu animozități.

Noua Alianță se formează în atmosferă de șantaj, când nepotul și nașul liderului PLDM Vlad Filat sunt ținuți în arestul CNA (Centrul Naţional Anticorupţie), instituţie controlată de Vlad Plahotniuc (PD), iar, potrivit declarațiilor Procurorului General Corneliu Gurin, liderii Partidului Liberal ar avea și ei la active dosare penale. Așadar, atât liberal-democrații, cât și liberalii au negociat cu PD o nouă alianță “cu pistolul la tâmplă”.

Eventuala numire în funcția de premier a actualului ministru al Educației, Maia Sandu, ar putea să adâncească prezentele conflicte din interiorul alianței. Maia Sandu este percepută ca “omul Băncii Mondiale” în cadrul guvernului, ceea ce înseamnă că „protecția” și relațiile speciale cu “partenerii externi de dezvoltare”, de care beneficiază, i-ar permite să joace dur în raport cu majoritatea parlamentară.

Pericolul intrării statului în incapacitate de plată în câteva luni, din cauza suspendării finanțării externe, a determinat actuala coaliție să accepte o figură incomodă, dar care ar putea debloca relațiile cu finanțatorii externi. În condițiile în care structura și componența guvernului este stabilită de acordul de formare a Alianței, noul șef al Guvernului nu va avea pârghii necesare pentru promovarea unor reforme structurale sau pentru a combate corupția. În schimb, ar putea beneficia de o tribună prin care ar critica actuala majoritate parlamentară.

Nu am putea exclude că propulsarea din exterior a Maiei Sandu ar urmări crearea unei forțe politice, care ar putea să înlocuiască actualele partide “pro-europene”.  Maia Sandu are toate șansele să devină o nouă Iulia Timoșenko. Deocamdată, condițiile inacceptabile, impuse de așa-numiții “parteneri de dezvoltare” (Banca Mondială, FMI, ambasada SUA etc.), în cazul desemnării Maiei Sandu, pune sub semnul întrebării disponibilitatea partidelor parlamentare de a susține un astfel de șef de Guvern.

DAN NICU: Noua coaliţie de guvernare de la Chişinău este formată din aceleaşi trei partide care au constituit Alianţa pentru Integrare Europeană în perioada decembrie 2010 – martie 2013: Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Democrat din Moldova şi Partidul Liberal. Contextul în care s-a format aceasta este unul deosebit de dificil pentru Republica Moldova, având în vedere atât situaţia internă, cât şi relaţiile acesteia cu exteriorul.

În ceea ce priveşte situaţia externă, asistăm la un proces de creştere a nemulţumirilor în societate, cu cauze multiple. Este vorba despre o serie de evenimente scandaloase, mediatizate pe larg, şi care au provocat proteste din partea multor cetăţeni, iar în acest an şi o serie de manifestaţii de stradă în centrul Chişinăului, la care au participat zeci de mii de persoane.

Privatizarea Aeroportului Internaţional Chişinău de o companie din Rusia cu capacităţi îndoielnice de a-şi onora obligaţiile asumate de modernizare a infrastructurii aeroportului, înstrăinarea activelor statului de la Banca de Economii (către mai mulţi investitori, mulţi dintre care sunt tot din Rusia) şi acordarea de credite astronomice către companii dubioase din afara Republicii Moldova, bani care ulterior au dispărut, au umplut un pahar al nemulţumirilor vechi de ani de zile. Legate de starea generală de stagnare în care se află reformele instituţiilor statului şi condiţia cetăţeanului de rând, aceste nemulţumiri au fost canalizate împotriva guvernanţilor, care sunt văzuţi drept parte dintr-o grupare transpartinică condusă de „oligarhi” precum Vlad Plahotniuc, Ilan Şor (ales primar la Orhei) şi alţii.

Având în vedere faptul că atât principalii exponenţi, cât şi modurile de operare ale acestor trei partide menţionate anterior nu s-au schimbat faţă de anul 2013, şansele actualei coaliţii de a guverna într-un mod satisfăcător pot fi apreciate ca similare celorlalte două variante ale Alianţei pentru Integrare Europeană. La fel cum, în anii care au trecut, climatul din interiorul coaliţiei a fost unul de neîncredere reciprocă şi conflicte latente provocate de împărţirea sferelor de influenţă, nici acum nu ne putem aştepta la vreo corijare, ca prin minune, a liderilor partidelor vizate. Guvernarea din Republica Moldova va rămâne defectuoasă, din cauza eşecului instituţiilor nereformate şi ineficiente de stat de a implementa politici publice în mod performant.

Jurnalist PSnews: Cum sunt văzute în Republica Moldova companiile care au sediul central în România şi ce şanse au ele pe termen scurt, mediu şi lung?

OCTAVIAN RACU: Prezența companiilor românești în Republica Moldova este una destul de slabă. Cea mai mare parte a acestora activează în domeniul energetic, bancar și IT. Cele mai mari companii cu capital românesc sunt: Rompetrol, Petrom, Romstal, Metro Cash & Carry. Cu toate că România ocupă primul loc în numărul de întreprinderi cu capital străin în Republica Moldova, în anul 2012, a fost înregistrat un mare aflux de capital românesc (22%). În prezent, capitalul românesc este destul de pasiv în Republica Moldova.

DAN NICU: Companiile cu sediul central în România au înregistrat succese tot mai mari pe piaţa Republicii Moldova în ultimii ani, mai ales din 2009 încoace. Companii precum Petrom, Rompetrol, Romstal etc. sunt prezente de mulţi ani în Republica Moldova şi realizează profituri, iar atitudinea din partea populaţiei este una pozitivă. Acest fapt este reconfirmat şi de faptul că majoritatea companiilor multinaţionale cu sediul în Bucureşti au început deja să facă studii de piaţă privind extinderea în Republica Moldova pe filiera României, ceea ce va duce în următorii ani la o interconectare şi mai mare a economiei celor două state româneşti. Deja în acest an, România este cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova, depăşind Rusia.

Jurnalist PSnews: Care este situaţia actuală a gazoductului Iaşi-Ungheni şi ce şanse are proiectul să fie materializat?

OCTAVIAN RACU: Problema este că, în Republica Moldova, compania care deține monopolul furnizării de gaz natural (Moldova Gaz) deține și infrastructura de transportare a gazului. Pe de o parte, e un lucru benefic, pentru că existența unor intermediari se răsfrânge asupra prețului final. În același timp, această situație nu permite intrarea pe piață a noilor furnizori, fapt care determină o dictatură monopolistă.

Pentru evitarea oricărei legături cu Moldova Gaz și gestionarea conductei Iași-Ungheni pe teritoriul Republicii Moldova, a fost înființată întreprinderea de stat Vestmoldtransgaz. Importul de gaze revine companiei Energocom. Din cauza unor bariere birocratice, dar și a existenței unor datorii din partea celor mai mari consumatori din regiunea Ungheni către Moldova Gaz (motiv pentru care nu se pot desface contractele), Vestmoldtransgaz nu poate semna contracte de furnizare. De aceea, companiile de stat au fost nevoite să apeleze la structurile Moldova Gaz. Astfel, la ora actuală, furnizarea gazului românesc are loc prin intermediul rețelelor controlate de gigantul rusesc, iar când va ajunge în țevile moldovenești nu se știe.

Conform contractului dintre Energocom și OMV Petrom, partea română urmează să furnizeze în decursul acestui an în jur de 1 milion de metri cubi, la prețul de 1.010 lei românești pentru mia de metri cubi. Până în anul 2018, se preconizează extinderea gazoductului până la Chișinău, care reprezintă 60% din totalul consumatorilor din Republica Moldova, un proiect a cărui valoare se ridică la 100-150 de milioane de euro. O parte dintre acești bani urmează să fie oferiți de Uniunea Europeană, BERD și Banca Europeană pentru Investiții și Facilități de Investiții pentru Vecinătatea UE (EU NIF).

În contextul instablității politice, al scandalurilor de corupție și al relațiilor proaste cu Bruxellesul, ar fi greu să prognozăm azi când conducta Iași-Ungheni ar putea reprezenta cu adevărat o alternativă la gazul rusesc.

DAN NICU: Gazoductul Iaşi-Ungheni a fost finalizat încă din vara anului trecut, 2014. Intenţia autorităţilor române şi moldovene este ca, prin intermediul acestuia, să fie aprovizionată cu gaze întreaga Republică Moldova, într-o proporţie de peste jumătate din consum, iniţial, iar ulterior şi la nivel complet. Pentru ca aceasta să se poată întâmpla, gazoductul trebuie extins de la Ungheni la Chişinău (peste 100 de kilometri) şi trebuie construite mai multe staţii de comprimare a gazului. Costul acestor operaţiuni pe teritoriul Republicii Moldova se cifrează la peste 200 de milioane de euro. Deşi autorităţile moldovene sperau să primească banii de la Uniunea Europeană, aceasta a declarat că poate contribui doar cu 5% din suma necesară. În luna mai, România şi Republica Moldova au semnat un memorandum care prevede construirea tronsonului Ungheni-Chişinău într-un interval de 2-3 ani.

————

Absolvent, în 2007, al Facultăţii de Asistenţă Socială, Sociologie şi Filosofie din Chişinău, OCTAVIAN RACU (n.1984) a urmat, în 2010, un curs de formare la agenţia de ştiri RIA Novosti (Moscova). În 2004, a participat ca observator internaţional la alegerile prezidenţiale din Ucraina, iar în 2005 a luat parte la seminariile de management politic şi al proiectelor susţinute în Olanda de Reprezentanţa Robert Schuman din Moldova şi Fundaţia „Eduardo Frei”. Între 2008 şi 2011, Octavian Racu a activat ca reporter de investigaţii la ziarul „Flux” şi ca redactor la revista conservatoare „AXA”, apoi, între 2011 şi 2014, a fost colaborator al platformei VoxPublika. În prezent, este freelancer şi, ocazional, consultant în campanii.

DAN NICU a absolvit Facultatea de Științe Politice și masteratul în Teorie și Analiză Politică a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București, cu teza de licenţă și cea de disertație care analizează problema tranziției postsovietice a Republicii Moldova. În prezent, este doctorand în sociologie la aceeași universitate. Din 2006 până în prezent, colaborează cu eseuri și comentarii pe teme sociale și politice la mai multe reviste și publicații online din Republica Moldova, precum revistele Clipa şi La Plic, portalurile Arena și VoxPublika. Dan Nicu este autor a două volume: „Copiii vitregi ai Istoriei sau Se caută o revoluție pentru Basarabia“ (2008) și „Moldovenii în tranziție“ (2013).

2 comentarii la “EXCLUSIV INTERVIU Alertă la graniţa României: problemele presante ale Republicii Moldova, conflictele din Ucraina şi situaţia spinoasă a Transnistriei. Ce spun analiştii politici

  1. Iarta Doamne poporul rus
    De marele pacate pe care le-a facut
    Si pentru care patimeste de o suta de ani.
    Nimiceste Doamne tirania din Rusia
    Si reda-le rusilor speranta,
    Iubirea si credinta adevarata.
    Fa-i Doamne sa poata zambi liberi
    Dupa un secol de teroare.
    Rugati-va prieteni pentru poporul rus
    La un veac de tristete, teama si minciuna.
    (traducere libera)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *