Skip to content
Opinii

EXCLUSIV PSnews Interviu de excepție cu profesor doctor Gheorghe Burnei

PSnews s-a bucurat de deschiderea și dialogul avut cu unul dintre cei mai prestigioși medici români, a cărui expertiză și dăruire este recunoscută la nivel mondial.

PSnews este unul din puținele canale media care a reușit să pătrundă într-una din pauzele de respiro ale domnului profesor  universitar doctor Gheorghe Burnei.

Gheorghe Burnei, unul din doctorii români care sunt caracterizați drept o somitate în domeniu, este cel care a brevetat nu mai puțin de 16 inovații în materie medicală, dintre care una îi poartă și numele.Chiar dacă știm cu toții că existența și munca unui singur astfel de medic nu e de ajuns pentru a schimba un întreg sistem, știm totuși cu siguranță dăruirea și capacitațile unui medic precum profesorul Gheorghe Burnei a schimbat și va continua să schimbe fundamental, în bine, mii de vieți.

Gheorghe Burnei este profesor universitar la Catedra de Chirurgie si Ortopedie Pediatrica a U.M.F. „Carol Davila”, Bucuresti și șeful Clinicii de Chirurgie si Ortopedie Pediatrica din cadrul Spitalului „Maria Sklodowska Curie”. Activitatea sa profesională este una care nu poate caracterizată altfel decât una de excepție. Șase interventii chirurgicale în premieră mondială, douăzeci și două de operații în premieră națională, cinzeci și șase de intervenții chirurgicale în premieră la Spitalul Maria Sklodowska Curie. În 1993 a fost laureat al Premiului NAGRODE-NAUKOWA oferit de Societatea Academica de Chirurgie a Copilului din Polonia,  în 2008 a primit premiul „Un om, un renume”, acordat de Fundatia Callatis ’96, apoi în 2009  i-a fost oferit Premiul de Excelenta „Viata medicală” în cadrul Galei Medicilor, iar în 2011 i-a fost decernat Premiul de Excelenta pentru eforturile depuse în promovarea și recunoașterea Ortopediei Pediatrice, acordat de Asociatia Culturala Codex Aureus.

Doctorul Gheorghe Burnei, datorită parcursului său profesional și a realizarilor remarcabile în domeniul său de activitate prin intermediul cărora a îmbunătățit semnificativ societatea contemporană, a fost citat ca subiect biografic în almanahul personalităților marcante mondiale „Who’s who”, Editura Marquis, 2009-2010.

 

Reporter: Având în vedere că este un interviu realizat de o publicație care se ocupă de politică, vrem să vă întrebăm: Există un adevărat exod de creiere, care pleacă din România spre alte state din vestul Europei, iar zona medicală este poate fruntașă din acest punct de vedere; dumneavoastră ce i-ați sfătui pe tinerii medici? Să rămână în România sau să plece?

Gheorghe Burnei: Într-adevăr, acest exod masiv care a avut loc în ultima perioadă de timp din România a afectat sistemul sanitar românesc deja aflat într-o stare de agonie. Existența sistemului sanitar român în situația în care se află acum este datorată și acestui mare exod și care, din păcate, se datorează nu numai situației existente pe plan mondial, pentru că din foarte multe țări pleacă medici, mai ales din țările în care salariile sunt foarte mici și se duc înspre statele mai dezvoltate din punct de vedere economic, care oferă posibilitatea medicilor de a avea un salariu mai mare.Și de aceea situația este mult mai atractivă pentru un medic, să zicem din estul Europei. Din păcate, majoritatea medicilor români au plecat nu pentru că au vrut, ci forțați de împrejurări.

Iar factorii decidenți din sistemul politic în această situație au fost principalul vinovat pentru că s-a pierdut de sub control numărul necesar de medici. Plus indiferența care a fost manifestată și de către factorii executanți, pentru că este foarte dureros ca într-o familie, unde există un medic care a efectuat 12 ani de pregătire, 6 ani facultatea și 5-6 ani rezidențiatul să termine și să nu găsească niciun loc de muncă, să nu aibă niciun salariu. Asta înseamnă că undeva, în sistemul de organizare și mai ales în sistemul de programare, există o deficiență gravă.

La noi s-a văzut această chestiune și medicii au părăsit sistemul. Nu s-a întâmplat apoi altceva decât să se îngreuneze și mai mult situația atât a pacienților cât și a medicilor rămași. Ferească Dumnezeu când va fi prea târziu pentru ca cei în cauză și responsabili pentru această chestiune să-și dea seama că greșeala a început demult și cred că ne aflăm în momentul în care trebuie să se ia măsuri astfel încât să se pună capăt și să reușim să facem treptat o progresie în domeniul organizării și al activității medicale practice care să tindă spre sistemele medicale occidentale.

Reporter: Considerați că vreunul din decidenții politici din ultimii ani, care au fost la conducerea Ministerului Sănătății, a încercat să îndrepte această situație, astfel încăt să fie stopat exodul de creiere? Știm că a existat la un moment dat o inițiativă a Guvernului Ponta de a fi acordată o anumită bursă pentru rezidenți în așa fel încât să li se dubleze salariul. S-a implementat această măsură?

Gheorghe Burnei: Da, s-a implementat această măsură, este binevenită. Și eu am fost atunci în stradă pentru ei, pentru că eu lucrez cu ei și sunt conștient că viața în perioada de rezidențiat este foarte grea, atunci când trebuie făcută cum trebuie.

Ei nu trebuie să ducă grija zilei de mâine și trebuie să stea cât mai mult în spital, să-și însușească cunoștințele necesare, să participe la activitățile practice, iar la sfârșitul rezidențiatului să fie pregătit, competent, să acorde asistență medicală la cel mai înalt nivel.

A fost o măsură bună, dar insuficientă. Nu aceasta este măsura. Pentru că așa cum ați întrebat, pentru ca sistemul să fie atractiv pentru medici trebuie să existe o creștere continuă, ca să se vadă că există tendința să ne apropiem de sistemele occidentale.

Altfel, noi nu putem să ajungem la nivelul lor atâta timp cât cel mai de bun preț al sistemului medical, medicul pregătit, este ignorat.

Ca atare, în primul rând, sistemul politic trebie să înțeleagă această chestiune. Atâta timp cât nu vom avea medici pregătiți, cât nu vom avea dotare ca să putem practica medicina așa cum ar vrea ei să fie tratați atunci când sunt bolnavi, trebuie să pornim și să constituim un sistem în care să ne completăm reciproc. Nu știu câți din oamenii politici își doresc acest lucru.

Reporter: Dumneavoastră ați avut vreo secundă gândul să plecați în străinătate, să profesați în altă parte decât România?

Gheorghe Burnei: Au fost momente când m-am gândit la această posibilitate, am primit și solicitări, însă în spatele activității pe care o aveam au stat ani grei de muncă și de eforturi care aveau, într-o poziție potențială metode, un sistem de organizare și de activitate în domeniul ortopediei pediatrice și toate s-ar fi năruit. Însă am simțit că nu pot să-mi părăsesc semenii, pentru că dacă am ajuns în situația în care noi putem face orice operație care se poate face pe orice meridian al lumii, în orice spital, indiferent de situație, am zis că putem face noi aici un complex medical și toată lumea să fie mulțumită. Dar au fost foarte puțini care au venit aproape de noi în această direcție. Nu am simțit decât pe doi miniștrii, dl. Nicolaescu și cu dl. Bănicioiu, care m-au întrebat cum cred eu că ar fi mai bine pentru a progresa în domeniul în care activez. Eu cred că pentru a face acest progres în domeniu trebuie să creăm un complex, un grup unitar, în care fiecare să înțeleagă ceea ce dorește. Nu știu câți din oamenii politici înțeleg această necesitate, poate numai cei care ajung în situația de a fi tratați. Dar o parte dintre ei probabil au resurse materiale și nu-i interesează nici măcar atât.

Dar în situația în care devin responsabili pentru ceea ce se întâmplă ar fi cazul și momentul să devenim un pic mai conștienți de necesitatea organizării unui sistem medical bine angrenat în societate, în care toți pacienții să fie mulțumiți și să încercăm să stimulăm pentru a reține tinerele talente și mai ales pe cei care au vocație, aici în țară. Medicii români, în general, dacă au pornit pe drumul unei consacrări aici în țară, nu se mai gândesc la plecarea în străinătate. Ei vor să facă aici lucruri deosebite, chiar dacă salariile sunt mici. Ei vor să muncească chiar 12 ore pe zi. Puțină atenție, pentru că fiecare medic are sensibilitatea lui și sensibilitatea medicilor, în unele momente, în cazurile foarte dificile este așa de mare încât îl poți răni cu foarte multă ușurință atunci când el a făcut eforturi foarte mari și se vede uneori agresat. Devine dezamăgit și are o perioadă în care își analizează situația și de multe ori ia decizia să plece.

Reporter: Spuneați că au existat momente grele și pentru dvs.. Puteți nominaliza care a fost momentul de cumpănă în cariera dvs și ce v-a dat puterea să continuați?

Gheorghe Burnei: Au fost mai multe momente. Pentru un medic, cele mai importante trepte pe care trebuie să le parcurgă sunt examenul de admitere și examenul de rezidențiat. Eu am avut probleme la examenul de admitere pentru că fiind singur la părinți, mama mă dorea aproape și a trebuit să o conving, cu greu, că simt nevoia și că sunt atras, pentru că nu aveam pe moment puterea să o pot convinge de aceast lucru. Însă, tacit, mi-a acceptat dorința și în discuțiile pe care le-am avut eu eram nemulțumit de dorința ei de a rămâne acasă și în momentul în care m-am întors de la examenul de admitere, probabil că dânsa bănuia că o să iau acest examen, ea plângea și eu eram bucuros, dar această bucurie era o bucurie reținută, pentru că dorința mea de a merge mai departe aducea o nemulțumire mamei. Și un alt moment mai dificil a fost cel în care la sfârșitul perioadei doream să parcurg un drum mai scurt spre chirurgie, însă în acea perioadă s-a desființat examenul de rezidențiat și a trebuit să intru în alte domenii de specialitate. Am parcurs acest drum și niciodată nu am zis că nu este posibil să realizezi ceva atunci când vrei. Eu am parcurs un drum sinuos, în care singura mea dorință a fost de a aborda chirurgia. Și atunci când faci cu plăcere un lucru, toate celelalte evenimente au un drum firesc iar rezultatele vin de la sine.

Reporter: Cum vă petreceți timpul liber? Aveți timp liber?

Gheorghe Burnei: Am foarte puțin timp liber. Eu vin la spital și sâmbăta și duminica, pentru că dacă faci intervenții operatorii grele și extrem grele trebuie să fii prezent în mijlocul lor și efectul psihologic asupra pacientului este uneori atât de mare când ești prezent lângă el încât el are senzația că și febra și durerile dispar și tot ceea ce trebuia el să obțină în urma operației se realizează foarte ușor. Ca atare, acest timp liber la mine este foarte foarte redus. În timpul liber îmi place să stau într-o atmosferă mai retrasă, fie în zona mării, fie în zonele împădurite unde se îmbină foșnetul frunzelor și susurul apei și zgomotul acela al greierilor pe înserat te fac să ai senzația că energia o poți îngurgita precum apa. Este un fenomen pe care îl trăiec din plin de câțiva ani și toate aceste trăiri le am cel puțin odată pe lună și mai ales în momentele în care perioada din timpul săptămânii a fost foarte grea.

Reporter: Aveți vreun loc favorit, unde să vă petreceți timpul liber?

Gheorghe Burnei: Locurile cele mai favorite sunt la noi în țară. Ador zona Bucovinei unde îmi petrec cel puțin odată la doi ani, în acea frumusețe de vis descrisă de Eminescu, timpul liber, îmi place zona din Mangalia, pentru că este o porțiune foarte scurtă, de vreo 20 de metri lungime, pe malul mării, pe care o cunosc, pentru că am lucrat timp de zece ani la spitalul din Mangalia. Îmi place foarte mult să mă plimb seara pe malul mării, când atmosfera este încărcată în vapori de apă sărată, în aerosoli și îmi dă senzația că mă aflu într-o zonă care, din punct de vedere al activității de relaxare, poți face lucruri active, cu eforturi fizice mici și în același timp poți să rememorezi trecutul, poți să îți retrăiești momentele pozitive din viață. Te încarci de energe așa de mult încât uneori uit că s-a înserat, că a venit a doua zi și dimineața mă îndrept cu pași rapizi, dar relaxat spre camera de dormit.

Reporter: Talk-show-uri politice urmăriți în timpul dvs. liber?

Gheorghe Burnei: Da, urmăresc, dar mai puțin. A fost o perioadă în care le urmăream mai pe toate, dar la noi talk-show-urile politice nu au în esență ceva constructiv. Au în schimb ceva scandalos, câte o problemă care trebuie rezolvată de la persoană la persoană sau de la grup la grup și nu au ceva de interes public, în care fiecare să-și etaleze cunoștințele, să-și etaleze viziunea, să vadă ce trebuie făcut pentru a fi mai bine. Chiar dacă sunt probleme de ordin tehnic care în funcție de specificitatea lor nu le poate înțelege oricine, dar principiile le poți înțelege, pentru că sunt noțiuni esențiale, fundamentale, de care oamenii ar trebui să fie interesați și pe care unii le urmăresc. Selectez talk-show-urile politice în funcție de importanță și în funcție de persoane, pentru că întotdeauna sunt și persoane care apar nu din dorința de a apărea la tv ci din dorința de a spune ceva, de a avea o confruntare de idei pentru ca în final să apară o idee vectorială care poate duce spre mai bine.

Reporter: Dacă ar fi să vorbim despre politică: Mergeți la vot?

Gheorghe Burnei: Da, nu am lipsit niciodată, pentru că am avut senzația că și votul meu contează, deși în realitate de multe ori te gândești că nu, având în vedere conjunctura în care se desfășoară votul și tendința, nivelul de cultură, de educație a acelor care participă la vot. Motiv pentru care am meditat profund asupra acestei chestiuni dar am ajuns la concluzia că trebuie să fie cineva la vot pentru că nu știu ce s-ar întâmpla dacă nu ar merge nimeni la vot. Ar însemna că suntem total dezinteresați și ca atare ar trebui să…

Reporter: Nivelul participării este destul de scăzut. Considerați că este posibil ca această situație să se îndrepte?

Gheorghe Burnei: Așa este, o parte din oameni nu mai merg la vot pentru că sunt nemulțumiți. Au ajuns la concluzia că votul lor nu contează, că au fost atâția ani, 20 și ceva de ani, în care votul pe care l-au dat și amăgirile pe care le-au primit răsplată i-au determinat să bată în retragere și să fie indiferenți. Asta ar trebui să dea de gândit celor care candidează și sî încerce să devină mai apropiați de cei care votează.

Reporter: Mai mulți colegi de breaslă au decis să intre în politică. Dvs ați fost vreodată tentat să faceți pasul către viața politică?

Gheorghe Burnei: Este foarte bine că ei au făcut acest lucru, dar cred că ar fi trebuit să facă mai mulți. Eu m-am tot gândit la această chestiune, dar mi-am zis că am mai multe lucruri bune de făcut în domeniul medical. Pentru că atunci când faci politică și vrei să o faci la un nivel ridicat, sigur trebuie să slăbești ceva din activitatea profesională sau să o abandonezi. Așa am crezut eu. Nu știu dacă m-am înșelat sau nu, dar tot efortul pe care l-am depus, l-am depus în domeniul activității profesionale, al cercetării, al educației studenților, al tinerilor specialiști și al rezidenților. Nu știu dacă am făcut bine sau rău, dar în orice caz, momentul deciziei pentru a participa la candidaturi politice încă n-a sosit.

Reporter: Dar ați primit vreodată vreo invitație în acest sens? V-a căutat vreun partid politic să vă întrebe dacă doriți să faceți politică partizană?

Gheorghe Burnei: Au fost propuneri, dar firave și cu siguranță că nu am avut o discuție clară pe această temă. Eu consider că în momentul în care cineva crede că pot fi de ajutor, îmi propune și o traiectorie, o metodă de lucru, ceva care să fie legat de activitatea mea profesională, pentru că, în principiu, aici mă pricep cel mai bine.

Reporter: Dacă ar fi să ocupați o poziție de ministru sau de secretar de stat în Ministerul Sănătății, care ar fi primele trei măsuri concrete pe care le-ați aplica?

Gheorghe Burnei: Eu în principiu am fost nemulțumit de ceea ce s-a făcut în domeniul medical și de deciziile care au fost luate. În primul rând de lipsa unei continuități, discontinuitatea a fost tot timpul prezentă. A fost și închiderea spitalelor, o decizie luată de cineva în birou, gândind numai că 1+1 fac doi și că acolo trebuie cheltuiți câțiva lei, fără să se ia în discuție posibilitatea de a evolua treptat, treptat către un nivel corespunzător pornind de la un nivel scăzut. Prima măsură pe care aș lua-o ar fi constituirea unui forum politic format din grupări existente la fiecare partid în parte. Aceste grupări să fie desemnate de partidele respective și din aceste grupări să facă parte oameni interesați și care au cunoștințe despre cum poate evolua sistemul medical. Fiecare grupare este posibil ca în momentul în care partidul respectiv ajunge la guvernare să aibă oameni care să fie ministru sau să ocupe alte funcții prin care să ajute la organizarea și dezvoltarea sistemului medical românesc. Acest forum, împreună cu alte câteva somități din domeniul medical ar trebui să întocmească un plan program de perspectivă în dezvoltarea sistemului medical. Ei trebuie să analizeze stadiul în care ne aflăm și ce trepte să stabilim pentru a fi înc ontinuă creștere și a ajunge la un nivel care să corespundă atât stadiului de dezvoltare economic cât și gradului de pregătire al medicilor. Acesta ar fi al doilea punct. Iar al treilea ar fi organizarea unui grup care să supravegheze totala transparență în sistemul medical. Cred că aceste măsuri sunt viabile și care ne pot duce la adevărata poziție pe care trebuie să o avem. Pentru că și în stadiul actual, nivelul medical este sub gradul dezvoltării noastre economice.

Reporter: Sunteți cunoscut, aveți un renume mondial în medicină. Ne puteți spune în ce proiect medical v-ați implicat cel mai mult din punct de vedere emoțional?

Gheorghe Burnei: În urmă cu 2 săptămâni am făcut o analiză în detaliu a activității legate de originalitatea publicațiilor, inovațiilor și invențiilor pe care le-am făcut. Am consemnat 16 procedee originale care pot fi cunoscute în lume ca procedeul Burnei, jumătate dintre ele au fost comunicate și în țară și în străinătate. Cea mai emolionantă pentru mine a fost cea legată de tratamentul unei malofrmații congenitale la nivelul capului femural, care este cunoscută acum alături și de altele, ca procedeul Burnei.

Terminasem în urmă cu trei ani rezidențiatul, plecase din acest spital la Mangalia și în această perioadă a venit o serie de 6-7 pacienți care nu aveau rezolvare. Era vorba de luxații congenitale de cap radial și în timp ce făceam acele plimbări de care aminteam, meditam asupra posibilității tratării acestor copii. Și seara, târziu, era între 11-12 noaptea, am avut o revelație și am simțit că în acel moment de maximă concentrare și liniște desavarșire, că un tendon poate scoate din încurcătură această poveste. Și parcă m-a străfulgerat imaginea unui tendon care se învârte în jurul capului radial. Am făcut imediat apel la noțiunile de anatomie și mi-am dat seama că „da, asta este”. Am făcut intervențiile respective, pentru că pacienții erau internați în spital și la scurt timp m-am dus la  un congres internațional, era 1989, cu câteva luni inaitne de revoluție, organizat la Iași, am prezentat această lucrare, a fost bine acceptată, iar profesorii din străinătate mi-au acordat premiul Academiei Poloneze. Eu pur și simplu, în acel moment, nici nu mă așteptam la așa ceva, iar emoția a fost atât de puternică încît în momentul în care am vorbit cu profesorul Marchevici, Președintele Academiei din Szcecin, nici nu aveam posibilitatea de a spune câteva cuvinte, pentru că emoția a fost așa de mare încât din senin m-am trezit cu un premiu la care nici nu m-am gândit vreodată, un premiu destul de mare și foarte important, care pentru mine l-am înțeles mult mult mai târziu. La vârsta de 30 de ani, premiul Academiei Poloneze pentru mine a însemnat o recunoaștere a capacității mele de a deveni un bun profesionist.

Reporter: Dacă ați fi urmat o altă carieră, în ce domeniu v-ar fi plăcut să lucrați?

Gheorghe Burnei: Ca variante pe care aș fi vrut să le aleg într-o viitoare profesie a foat aceea de a ajunge aviator sau agricultor. Mi-au plăcut foarte mult curajul aviatorilor, frumusețea pe care ziceam eu atunci și o zic și acum, că o poate intâmpina un aviator care zboară în văzduh, că este un gest nobil să transportți rapid și  în siguranță un grup de persoane la locul destinației. Și cea de agricultură mă pasiona de când eram mai mic, pentru că dacă am trăit în mediul rural, părinții mei au fost niște oameni gospodari, aveau o grădină cu flori, aveau întotdeauna grijă ca legumele și fructele să fie bine îngrijite. Recoltele nu erau mari pentru că erau pe spații restrânse. Dar întotdeauna primăvara cu florile ei își avea frumusețea, cu care trebuie răsplătit un bun gospodar, legumele miroseau frumos toamna în hambar, iar fructele aduceau acea savoare mai ales copiilor.

Reporter: Aveți vreun sfat pentru români și pentru oamenii politici, având în vedere că este și an electoral?

Gheorghe Burnei: Aș vrea ca toți oamenii din țară și mai ales cei care fac politică să aibă demnitate, să fie oameni și să nu uite că acolo unde au ajuns au ajuns nu pentru a-și rezolva problemele personale și pentru a se îmbogăți, pentru a face trafic de influență, ci au ajuns acolo ca să reprezinte majoritatea oamenilor  care cu bună credință i-au postat în acea poziție. Și acea poziție trebuie să o folosească în interesul celorlalți oameni, pentru ceilalți. Numai așa vom reuși să progresam, putem avea încredere unii în ceilalți, fără ca grupări profesionale să vorbească urât la adresa dânșilor. Omenește ar fi bine ca în cel mai scurt timp să dispară politica interesului propriu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *