Skip to content
Politică

EXCLUSIV Războiul Dragnea versus Ponta – calvarul unui premier împiedicat

Între Victor Ponta şi Liviu Dragnea, gluma se îngroaşă nu ca o gogoaşă, ci ca un picior de elefant, precum cel apărut în urma dezastrului de la Cernobâl (o masă din beton, combustibil nuclear şi resturi din miezul reactorului distrus), care ar fi putut doborî un om în 300 de secunde.

În prezent, PSD trăieşte din plin cele 300 de secunde. După prima explozie, provocată de DNA prin punerea lui Ponta sub urmărire penală chiar în ziua depunerii moţiunii de cenzură contra Guvernului, a urmat a doua, la ceas de seară duminicală, când premierul şi-a anunţat pe Facebook retragerea din funcţia de preşedinte al PSD. Ce s-a petrecut după aceea (alegerea lui Dragnea ca interimar în locul lui Ponta) nu a mai fost atât de surprinzător, având în vedere influenţa în partid a baronului de Teleorman.

Dar atunci au început cele 300 de secunde în PSD. Întâi pe surse (dintre cei care îl urau pe unul sau pe celălalt), apoi chiar din gurile lui Ponta şi Dragnea, prin şopârle, iar în cele din urmă prin fapte, lumea a putut vedea cum „piciorul de elefant” se îngroaşă şi riscă să înăbuşe PSD.

Iar cele mai recente fapte s-au consumat nu mai devreme de ieri (luni).

Liviu Dragnea (în prima apariţie publică de după concediul pe care şi l-ar fi petrecut în Brazilia, zic gurile rele) a descălecat din şa ca un vătaf, a pocnit din bici şi a dispus, cu de la sine putere, anularea sesiunii extraordinare a Senatului pe Codul Fiscal şi amânarea dezbaterilor pentru 1 septembrie. Nicio vorbă despre vreo consultare mai serioasă în PSD. UNPR-ul lui Gabriel Oprea, ca un Grivei al tuturor stăpânilor, imediat a dat din coadă, dar surpriza extrem de neplăcută a venit, similar, din partea ALDE, al lui Călin Popescu-Tăriceanu, politician care începuse să-şi meşterească o aură de disidenţă. Văzând aşa, Ponta ar fi plecat el în vacanţă, ca să se spele pe mâini de responsabilitate, dar ar fi bătut prea tare la ochi, aşa că a aprobat cu jumătate de gură: „Deloc (nu sunt deranjat – n.r.). Doamne, fereşte! De ce? Dacă se ajunge la adoptarea Codului Fiscal cu reducerea de 20%, aş fi cel mai fericit. Eu mi-am făcut datoria: am pus pe masa partidelor un Cod foarte bun şi sunt convins că, până la urmă, va fi votat”.

Conex, Dragnea şi-a umflat muşchii, tot luni, pe Legea salarizării. Nitam-nisam, a anunţat, cu un aer de şef de trib, că le-a cerut miniştrilor Rovana Plumb (de la Muncă) şi Eugen Teodorovici (de la Finanţe) să prezinte „o analiză serioasă” pe acest proiect de act normativ, inclusiv în legătură cu majorarea salariilor din sistemul de sănătate. Oricât se încordase Ponta vineri, vorbind despre importanţa Legii salarizării, în contextul mai larg al paradisului promis de la Palatul Victoria, a venit Dragnea şi a spulberat totul dintr-un singur suflu. Şi, ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, acelaşi Dragnea l-a urecheat pe Eugen Teodorovici. Astfel, întrebat în legătură cu faptul că ministrul de Finanţe declarase, la finalul întâlnirii tehnice de săptâmâna trecută, că s-a convenit TVA de 20%, Liviu Dragnea a răspuns: „Domnul Teodorovici a avut un singur mandat de la mine, să asculte şi să furnizeze toate datele tehnice. A greşit dacă a anunţat la sfârşitul întâlnirii că s-a convenit ceva, pentru că decizia se ia la nivel politic. Nu cred că domnul Teodorovici şi-a asumat Eu l-am rugat pe domnul Teodorovici, după ce l-am consutat pe Victor Ponta, că, în mod firesc, Ministerul Finnţelor să fie prezent la întâlnirea tehnică”.

Iar a treia nacafa („toană”, dar şi „pacoste” – Liviu Dragnea este teleormănean, deci înţelege foarte bine cuvântul) de care a avut parte Ponta din partea baronului local a fost – zice-se – cea din sfârşitul de săptămână ce tocmai a trecut: Victor Ponta ar fi primit un flit cât el de mare la Sulina, unde Dragnea ar fi tunat şi fulgerat, punându-i în vedere lui Mihai Sturzu (preşedintele TSD) să aleagă pe cine vrea să vadă acolo: pe el sau pe prim-ministru.

Imaginea de ansamblu este cea a unui Victor Ponta ca un miriapod: pe zi ce trece, Liviu Dragnea îi mai rupe un picioruş, făcându-l să se clatine şi să şchioapete tot mai vizibil. Şi, atunci, degeaba râde Ponta de Klaus Iohannis, denumindu-l „adevăratul preşedinte al României” pe Dan Mihalache (şeful Cancelariei Prezidenţiale) – aceeaşi măsură i se poate aplica socialistului-caviar de la Palatul Victoria, vorbindu-i-se despre „adevăratul prim-ministru al Guvernului României, Liviu Dragnea”.

1 comentariu la “EXCLUSIV Războiul Dragnea versus Ponta – calvarul unui premier împiedicat

  1. Bre, zi-i tovarasului Dumbrava ca, daca are nacafaua sa angajeze semianalfabeti pe post de operativi, o sa raza tot campu’ tactic de cinstitu’ obraz al mariei sale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *