Într-o intervenție acordată în exclusivitate pentru PS News, analistul de politică externă Ștefan Popescu a explicat implicațiile declarațiilor făcute de președintele american Donald Trump privind posibilitatea unei intervenții terestre în Iran, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu.
Întrebat cum vede situația din regiune și ce ar însemna o eventuală intervenție terestră americană, Popescu a afirmat că un astfel de scenariu este, în prezent, puțin probabil.
„Nu cred că Statele Unite ale Americii, în ciuda declarației președintelui Donald Trump, care între noi fie vorba face foarte multe declarații asupra cărora revine, nu cred că este la ordinea zilei o posibilă intervenție terestră în Iran.
Irakul, care avea o populație de 25 de milioane de locuitori în 2003 și o armată de 400 de mii de militari, cu o suprafață mult mai mică și un sistem de apărare cu o consistență mult redusă față de Iran, a fost invadat de 190.000-200.000 de soldați. Statele Unite dispun în momentul de față de 50.000 de militari în regiune. O țară de dimensiunea Iranului, 80.000.000 de locuitori, 1.648.000 de kilometri pătrați, o armată de peste 600.000 de militari, cred că impune o operațiune terestră mult mai amplă și mult mai complexă, iar Statele Unite ale Americii nu dispun de asemenea capacități în momentul de față în regiune”, a declarat acesta.
„Orientul Mijlociu are o importanță sistemică în peisajul energetic mondial”
Ștefan Popescu a amintit, în acest context, că există divergențe chiar în interiorul administrației republicane privind oportunitatea unei intervenții de lungă durată.
„Pe de altă parte, există chiar o falie în sânul administrației republicane. Vicepreședintele JD Vance se opune unei intervenții de lungă durată în regiune. Și chiar președintele Donald Trump, înainte de debutul bombardamentelor, spunea că vom asista la un război scurt, după care a evocat un orizont de timp de patru săptămâni. Prin urmare, o operațiune terestră care ar avea și ca obiectiv o răsturnare de regim. Iarăși, nu mai este la ordinea zilei, Pe mai multe canale, atât la nivelul președintelui Statelor Unite, cât și al lui Marco Rubio, secretarul de stat și consilier pentru Securitatea Națională, am fost asigurați că Statele Unite ale Americii nu urmăresc o schimbare de regim, spuse preluate și de șeful Pentagonului, Pete Hegseth”, spune analistul de politică externă.
Suntem în fața unui război cu dimensiune regională, dar în același timp mondializat. Pentru că efectele sale se fac simțite în toată lumea și riscă să producă chiar o stagnare economică în 2026, pentru că Orientul Mijlociu are o importanță sistemică în peisajul energetic mondial, iar în acest moment industria de petrol și gaze producătoare din regiune este oprită. Există mari probleme care afectează economia mondială și afectează în primul rând competitivitatea europeană, pentru că Europa este puternic dependentă de asemenea importuri”, continuă Ștefan Popescu.
Rusia, printre beneficiarii războiului din Orientul Mijlociu
În opinia sa, situația actuală avantajează indirect Federația Rusă pentru că „orice dolar adăugat în plus la barilul de țiței hrănește și mai mult finanțele Rusiei”.
„Avantajează, în schimb, pentru că sunt și beneficiari, Federația Rusă. Orice dolar adăugat în plus la barilul de țiței hrănește și mai mult finanțele Rusiei. De asemenea, cred că se vor închide ochii la flota fantomă de petroliere a Federației Ruse, pentru că sunt state care vor ajunge în curând la o penurie. E foarte greu să găsești alternative de aprovizionare foarte ușor. Câmpuri petroliere, chiar în țările cu potențial, precum Venezuela, necesită timp, investiții de câțiva ani pentru a fi puse în producție sau repuse în producție. Deci, situația este chiar complicată”, spune Ștefan Popescu.
Riscul unei alianțe Rusia–China–Iran
Referindu-se la reacțiile Moscovei și Beijingului, care au condamnat atacurile, Popescu a arătat, însă, că există deja o cooperare indirectă a celor două state în ceea ce privește situația din Orientul Mijlociu. Ștefan Popescu a invocat și avertismentul formulat încă din anii ’90 de Zbigniew Brzezinski, fostul consilier pe securitate națională al lui Jimmy Carter.
„Cooperează la nivel informativ, adică sunt anumite nave cu capacități electronice și care cred că au menirea în regiune să furnizeze date Iranului. De unde interesul Statelor Unite era de a detașa Rusia de China, acum, din păcate, mi-e teamă că cu acest război, care nu era un război necesar – Pentagonul și CIA-ul au spus că nu exista o amenințare iminentă din partea Iranului. De altfel, șeful Statului Major Interarme , generalul Dan Caine, un militar foarte respectabil, a spus că se opune, nu a avizat o asemenea operațiune militară, dar factorul politic decide. Din păcate, se ajunge la ceea ce Zbigniew Brzezinski, fostul consilier pe securitate națională al lui Jimmy Carter din 1977-1981, spunea în cartea lui «Marea Tablă de Șah», că un pericol pentru Statele Unite ale Americii este o alianță între Rusia, China și Iran. Iar acest lucru ar trebui evitat, spunea încă din 1997. Acest război nu face decât să împingă lucrurile către așa ceva”, a conchis analistul de politică externă, în exclusivitate pentru PS News.
Este a patra zi de război. Iranul și aliații săi continuă atacurile. Ambasada americană din Arabia Saudită a fost lovită de drone iraniene. Trump a declarat pentru CNN că „marele val” al atacului american asupra Iranului abia urmează. El a declarat pentru New York Post că nu exclude o intervenție terestră în Iran. De cealaltă parte, Israelul atacă centrele de comandă și depozitele de arme ale Hezbollah din Beirut, Liban. De asemenea, a interceptat drone care au trecut în Israel dinspre Liban.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
