Nu putem vorbi despre o aderare clară a Ucrainei la NATO. Aceasta este doar una dintre concluziile care se conturează la summitul NATO care are loc pe 11-12 iulie la Vilnius, Lituania. Vorbim despre un eveniment cu mize geopolitice extrem de importante pentru toate ţările Alianţei.
În opinia politologului Radu Carp, care a intervenit în exclusivitate la PS News, Ucraina mai are un drum lung de străbătut până la aderare şi asta pentru că, în cadrul Alianeţi, vorbim de opinii foarte divergente:
„Nu s-a ajuns însă la o formulă convenabilă în privinţa aderării Ucrainei la NATO. Punctele de vedere între Marea Britanie şi Statele Unite, în privinţa aderării Ucrainei la Alianţă nu sunt convergente. SUA ar prefera o aderare mai lentă, Marea Britanie – o aderare mai accelerată, deci sunt opinii foarte diferite în cadrul Alianţei, foarte greu de gestionat.
Cred că, până la urmă, se va găsi o formulă la nivelul aliaţilor. Sigur că Ucraina doreşte un parcurs foarte clar. Personal, sunt sceptic că va avea un astfel de parcurs.
Va primi în continuare sprijin militar, se va înfiinţa acest consiliu NATO – Ucraina. De asemenea, s-a spus foarte clar şi cred că se va menţine că nu exista un membership action plan, adică o planificare a aderării (de altfel, nici în cazul Suediei şi Finlandei nu a existat o asemenea planificare).
De asemenea, cea mai sensibilă parte se referă la aceste garanţii de securitate. Liderii NATO insistă ca ele să fie menţionate, Ucraina spune că nu există nicio garanţie de securitate în afara statutului de membru deplin al NATO. Vom vedea dacă acest comunicat final va include cuvântul “garanţii” sau se va fi negociat o altă formulă. Reprezentanţii Statelor Unite au cerut ca acest cuvânt, „garanţii”, să nu figureze, să existe doar termenul de angajament în favoarea Ucrainei, deci „commitment”. Vom vedea. Rămân, încă, foarte multe necunoscute la acest summit”, a spus Radu Carp.
Potrivit lui Carp, România, ca membru deplin al Alianţei, are nevoie să fie mai vocală.
„Pentru România, există un aspect simbolic pe care noi nu-l descifrăm. Cuvântul “Bucureşti” a fost rostit, practic, de toţi liderii Alianţei, în sensul că trebuie depăşit blocajul de la Bucureşti, cel din 2018.
România riscă să fie identificată simbolic cu o situaţie care n-ar mai trebui să se mai repete. Şi atunci, cred că România ar trebui să asocieze mai mult termenul „Bucureşti” cu eforturile Grupului B9, cu faptul că România a semnat printre primele ţări pentru aderarea Ucrainei şi a făcut-o de două ori, deci cred că România trebuie să încerce să asocieze termenul de „Bucureşti” nu cu summitul din 2008, aşa cum se face acum, din păcate.
Spun din păcate, pentru că România n-a avut nicio contribuţie la redactarea comunicatului acelui summit (şi lucrul ăsta trebuie subliniat) şi cred că România ar trebui să prezinte mai bine cum a evoluat în ultimii ani în cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi cum anume sprijină aderarea Ucrainei la NATO”.
În opinia politologului, cea mai mare provocare a Alianţei este interoperabilitatea. Cu alte cuvinte, cine ce are de făcut în cazul unui incident militar.
„În momentul de faţă, marea provocare a NATO este interoperabilitatea forţelor armate. Tocmai de aceea, Germania a dislocat 4000 de militari în Lituania, era nevoie de întărire şi în statele paşnice. Tocmai de aceea, Franţa a trimis mai mulţi militari în România. Însă, marea problemă este dacă aceste forţe sunt interoperabile în caz de conflict. NATO a mai făcut un pas înainte, se va adopta acest plan de măsuri, ce se va întâmpla dacă NATO va fi atacată militar. Aici este marea problemă, care nu ţine de caracteristicile tehnice ale armamentului, ci de felul în care pot comunica aceste trupe în caz de urgenţă, în caz de conflict, în cazul în care trebuie rapid dislocate în alte locuri.
Ce vrea să împiedice NATO este ca situa’ia în care, în cazul unui conflict, să spunem, un stat-membru n-ar şti ce să facă din primul moment. N-ar şti pe cine să cheme în ajutor, n-ar şti cui să ofere ajutorul. Asta vrea să împiedice NATO prin semnarea acestui document”
Radu Carp: „Rusia are capacităţi limitate”
„Rusia a încercat să împiedice, cumva, buna desfăşurare a summitului, dar are capacităţi limitate. Am văzut că ieri sa încercat un atac cibernetic asupra infrastructurii oraşului Vilnius. Nu a reuşit. Ăsta e un lucru bun. Înseamnă că infrastructura aceasta de apărare împotriva ataculi cibernetic funcţionează şi, iarăşi, e un lucru pe care România ar trebui să-l afirme mai clar, pentru că România are o contribuţie la dezvoltarea acestei capacităţi cibernetice de răspuns la atacuri şi ar trebui să spună iată, datorită eforturilor care s-au făcut în ultimii ani, orice încercare a Rusiei, în momentul de faţă, eşuează. Ăsta-i adevărul.
S-a vorbit mai puţin în România despre această încercare, ideea că, de fapt, nu s-a întâmplat nimic, da, nu s-a întâmplat nimic, au existat eforturi mari de a bloca activitatea sa. Rusia a încercat acum să distragă atenţia, să bombardeze masiv Ucraina, dar nu a reuşit, în continuare summitul merge înainte. Nu s-a încercat, de asemenea, o măsură de a destabiliza summitul NATO, în ideea că se impune o discuţie pe tema centralei nucleare de la Zaporojie. Liderii NATO nu au răspuns acestei provocări, pentru că, da, se discută intens problema Zaporojie, dar nu este cazul să se discute la nivelul acesta.
Sunt deja foarte multe probleme pe agendă. Toate aceste încercări ale Rusiei nu au reuşit. Încă un element, Rusia a încercat, prin diverse operaţiuni subversive, să ]mpiedice aderarea Suediei la NATO şi vedem că acest lucru n-a reuşit. Ba chiar Vladimir Putin a avut un gets sfidător: s-a filmat cu Coranul, o carte sfântă, în braţe, spunând că „la noi se respectă simbolurile religioase” (era o aluzie directă la Suedia), toate aceste provocări n-au niciun efect”.
Summit NATO crucial la Vilnius
Liderii NATO s-au reunit marţi la Vilnius, în Lituania, pentru un summit cu mize cruciale, care ar putea influenţa direcţia războiului declanșat de Rusia şi viitorul alianţei occidentale. Un obiectiv important vizează sprijinul acordat Ucrainei și aderarea acesteia la NATO. Liderii Alianței au ajuns deja la un acord asupra unor planuri regionale care detaliază modul în care alianţa ar răspunde la un atac rusesc, iar secretarul general al NATO a anunțat că președintele Turciei a fost de acord cu aderarea Suediei la Alianță.
Consilierul biroului prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak a declarat marţi că summitul NATO de la Vilnius este o oportunitate de a „corecta greşelile fatale ale summitului de la Bucureşti din 2008”, când Alianţa a evitat să ofere o foaie de aderare Georgiei şi Ucrainei în faţa avertismentelor Rusiei, transmite EFE, potrivit Agerpres.
„Astăzi şi mâine, la Vilnius, NATO îşi va putea recăpăta personalitatea şi îşi va putea stabili în mod independent strategia de dezvoltare fără a ţine cont de ameninţările şi veto-urile Federaţiei Ruse”, a scris Podoliak, care este unul dintre cei mai influenţi consilieri din biroul lui Volodimir Zelenski, pe contul său de Twitter.
Podoliak a deplâns faptul că „uşile deschise” promise de NATO la summitul de la Bucureşti „s-au dovedit a nu fi atât de deschise”, şi s-a referit, de asemenea, la summitul de două zile care începe marţi în capitala lituaniană ca o oportunitate de a adapta Alianţa la realităţile dezvăluite de invazia Rusiei în Ucraina. La Vilnius, a spus Podoliak, NATO poate demonstra că a înţeles „ce este un război modern şi ce ar trebui să fie un complex militar-industrial”.
Consilierul prezidenţial ucrainean a cerut, totodată, Alianţei să „stabilească în mod clar” o foaie de parcurs pentru aderarea Ucrainei. „Dar, pentru aceasta, NATO trebuie, în mod colectiv, să nu-i mai fie teamă de responsabilitate”, a conchis el.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
