Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a declarat marți, în emisiunea „Puterea Știrilor”, că România poate evita retrogradarea în categoria „junk”, însă acest lucru depinde de două elemente esențiale: o execuție bugetară credibilă în 2026 și formarea unui guvern stabil, capabil să continue consolidarea fiscală. Oficialul a avertizat că instabilitatea politică și deteriorarea situației economice ar putea determina agențiile de rating să reducă ratingul de țară, cu efecte directe asupra costurilor de finanțare și asupra economiei.
Întrebat dacă România riscă într-adevăr să fie retrogradată în categoria „junk”, după avertismentele lansate de ministrul Finanțelor, Daniel Dăianu a spus că scenariul nu trebuie tratat ca o simplă ipoteză.
România poate ajunge în categoria „junk”
„Ministrul Finanțelor a avertizat și pe bună dreptate. Ce ne poate ajuta să evităm intrarea în categoria junk este să avem o execuție bugetară bună în 2026 și asta contează foarte mult. Un deficit coborât de la peste 9% la aproximativ 6% în 2026 contează enorm pentru agențiile de rating. Gâlceavă politică există în întreaga Uniune Europeană. În Bulgaria s-au schimbat nouă guverne până a intrat în zona euro. Și în Franța premierii au venit și au plecat într-un ritm foarte rapid. La noi problema nu este atât gâlceava politică, pentru că ea face parte din jocul democratic, ci incapacitatea de a forma un guvern. Se transmite astfel un semnal că, de acum înainte, guvernele României vor fi fragile. Mediul economic vrea economie de piață, vrea instituții solide, vrea predictibilitate. Acestea sunt lucrurile care contează. Rezultatele alegerilor au arătat un mediu economic înfrigurat, speriat de ceea ce se putea întâmpla. Ulterior, pe măsură ce au existat discuții privind formarea unui guvern și declarații politice în această direcție, oamenii s-au liniștit. Există o anumită decuplare a economicului de politic, dar ea nu poate dura foarte mult”, a avertizat el.
Președintele Consiliului Fiscal a explicat că, în state cu instituții puternice, economia poate funcționa și în perioade de instabilitate politică, oferind exemplul Olandei.
„În unele țări, instituțiile funcționează indiferent dacă există sau nu un guvern. În Olanda, de exemplu, construcția bugetară este realizată de un institut economic puternic, astfel încât partidele nu joacă economia la ruletă. Domnul Nazare caută să țină barca pe linia de plutire, dar este îngrijorat pentru că se gândește la formarea unui guvern și la faptul că acesta trebuie să fie unul responsabil, care să continue consolidarea fiscal-bugetară”, a declarat președintele Consiliului Fiscal.
Întrebat dacă scenariul retrogradării poate fi încă evitat, Dăianu a explicat: „Dacă execuția bugetară va fi apreciată așa cum se cuvine de către agențiile de rating, acestea nu se vor grăbi să ne trimită în categoria junk”, a spus el.
În schimb, oficialul avertizează că deteriorarea climatului politic și economic ar putea schimba rapid această perspectivă.
„Dacă lucrurile se agravează și va continua această retorică mutual distructivă, mutual dușmănoasă, atunci situația se poate complica. Sunt unii mai vinovați decât alții, dar întrebarea este: cu ce este vinovată această țară? Românii sunt cei care ajung să plătească credite mai scumpe și suportă efectele inflației. BNR nu se poate substitui Guvernului”, a declarat președintele Consiliului Fiscal.
Daniel Dăianu a apreciat că și președintele României, Nicușor Dan, ar fi putut interveni mai devreme pentru a contribui la detensionarea situației politice.
„Poate că și președintele ar fi trebuit să intervină mai din timp și să fie mai ferm. Trebuie să înceteze această situație, pentru că noi avem și riscul valutar. Bulgaria nu l-a avut și a intrat în zona euro. Polonia și Ungaria au balanțe comerciale mult mai echilibrate. La noi există și riscul valutar. Am avut deja și deprecierea leului”, a conchis Daniel Dăianu.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
