Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Emil Dumitru, a declarat miercuri, în emisiunea „Puterea Știrilor”, că termenul-limită de 5 iunie pentru depunerea cererilor APIA aferente campaniei 2026 nu va fi prelungit, avertizând că orice întârziere ar putea afecta plata avansurilor către fermieri și ar putea genera noi probleme în relația României cu auditorii Comisiei Europene.
Potrivit acestuia, ministrul interimar al Agriculturii, Barna Tánczos, a explicat că termenul de 5 iunie este prevăzut în ordinul privind plățile directe pentru campania 2026 și trebuie respectat pentru ca întreaga procedură administrativă de procesare a dosarelor să poată fi finalizată la timp.
„Este și normal să existe o respectare de termen pentru că, dacă nu vom respecta acest termen, tot ce înseamnă procedura administrativă de instrumentare a dosarelor către fermieri și pregătirea tuturor schemelor pentru a fi plătite în avans în data de 16 octombrie poate fi compromisă. Nu vrem să mai prelungim pentru că orice prelungire înseamnă după aceea o explicație pe care România trebuie să o dea la Bruxelles auditorilor din partea Comisiei Europene”, a afirmat secretarul de stat.
De ce riscăm să dăm înapoi 380 de milioane de euro
În același context, Emil Dumitru a atras atenția asupra riscului ca România să fie sancționată financiar cu până la 380 de milioane de euro din cauza unor probleme identificate la nivelul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură în anii de cerere 2022 și 2023.
„România are mari probleme pe ce înseamnă anii de cerere 2022 și 2023, cu o potențială corecție financiară de 380 de milioane de euro, pentru că managementul de la acel moment a fost unul defectuos la nivelul Agenției de Plată și Intervenției în Agricultură. Bani pe care România riscă să îi dea înapoi pentru un management prost”, a explicat Dumitru.
Emil Dumitru a mai spus că, din octombrie și până în prezent, împreună cu reprezentanții APIA, au fost construite argumente pentru ca România să evite sancțiunea integrală.
„Suntem în procedura de conciliere”, a explicat acesta, adăugând că actuala conducere încearcă să reducă impactul financiar al eventualelor corecții.
Referindu-se la cauzele care au dus la riscul unei corecții financiare de sute de milioane de euro, oficialul MADR a explicat că există concluzii ale unui raport de audit care indică posibilitatea aplicării unei reduceri forfetare de 10% din anvelopa totală pentru plăți directe și între 3% și 5% pentru dezvoltare rurală, din cauza unor neconformități. Potrivit lui Emil Dumitru, una dintre cele mai grave probleme a fost decizia luată în 2023, primul an de implementare a Planului Strategic PAC (PSPAC), când conducerea instituției ar fi decis să nu efectueze controale administrative.
„Șeful instituției a declarat că, fiind primul an de implementare, nu vor face controale administrative, lucru care nu este prevăzut nici în regulament, nici unde altundeva. Nu putem să mergem cu astfel de funcționari mai departe, atâta timp cât riscăm ca banii europeni nerambursabili care ar trebui să ajungă la fermieri și în agricultura României să fie dați înapoi de către România”, a concluzionat Emil Dumitru.
Termenul limită pentru depunerea cererilor de plată la APIA în cadrul campaniei din acest an rămâne 5 iunie
Termenul limită pentru depunerea cererilor de plată la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură în cadrul campaniei din acest an rămâne 5 iunie și nu va mai fi prelungită – a anunțat astăzi ministrul interimar al agriculturii, Tánczos Barna. Cererile se primesc și la sfârșit de săptămână, iar până acum s-au depus peste 500.000 de solicitări pentru 4,6 milioane de hectare. Tánczos Barna a prezentat și două acte de susținere a fermierilor care se ocupă de creșterea porcilor, respectiv a vacilor pentru lapte.
Tánczos Barna: Am pregătit două scheme de ajutor, o schemă destinată sectorului suin și unul pentru sectorul de lapte. Am notificat Ministerul Finanțelor cu privire la sumele necesare. Calculele noastre arată un necesar de peste 350 de milioane de lei pentru cele două sectoare. Sectorul de lapte ar putea să beneficieze, în cazul în care găsim și cu Ministerul Finanțelor acele sume necesare și putem să promovăm o ordonanță de urgență sau proiect de lege, în funcție de situație.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
