Skip to content
Economie

Execuția bugetară pe primele luni din 2021 îi dă bătăi de cap premierului Cîțu. Care este marele pericol pentru România

Inquam Photos / Octav Ganea
" "

Premierul Florin Cîțu a fost luat pe nepregătite de execuția bugetară pe primele două luni ale anului 2021. A apărut o creștere neprevăzută a cheltuielilor salariale care a dat peste cap așteptările premierului. Luat prin surprindere, Florin Cîțu a pasat mingea în curtea ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare.

„Am cerut ministrului de Finanţe să prezinte în şedinţa următoare o extrapolare pe baza execuţiei bugetare a cheltuielilor de personal pentru toţi ordonatorii de credit, pentru că avem o limită de 110 miliarde de lei în buget pe care nu o vom depăşi”, a spus Florin Cîțu, miercuri, încercând să formuleze preventiv o apărare și să calmeze spiritele.

" "
" "

Execuția bugetară îi dă bătăi de cap premierului

Declarația lui Cîțu trebuie citită printre rânduri. Premierul este printre puținii care știu exact ce conține execuția bugetară respectivă, dar dacă acesta a decis să iasă public, în mod preventiv și să paseze mingea spre ministrul Finanțelor, înseamnă că lucrurile nu stau deloc bine. Programul de guvernare stipulează clar controlul deficitului bugetar. La acest capitol nu stăm bine deloc. În 2020, Comisia Europeană a decis suspendarea pe moment a pragului de deficit pentru statele membre în contextul pandemiei de coronavirus. Rezultatul a fost unul destul de dramatic – deficitul bugetar al României a explodat de la 3% în jurul cifrei de 10%.

Premierul Cîțu și restul guvernanților care se uită atent la economia țării încearcă de fapt să evite și o declasare a ratingului țării. Înaintea pandemiei România se afla doar cu o treaptă mai sus de „junk”, dar cu perspectivă negativă. În aprilie principalele agenţii internaționale de rating ar trebui să acorde un nou calificativ României. Aici Cîțu înțelege că are o problemă. Cât a fost ministru al Finanțelor, acesta a încercat să evite o declasare a țării pentru că lucrul acesta s-ar traduce imediat prin dobânzi mai mari la împrumuturile contractate de România și un pericol al repetării istoriei din 2010 cu tăieri de salarii pentru a evita un colaps economic. Orice a descoperit Cîțu în execuția bugetară pe primele două luni ale anului 2021 este clar că nu e de bine.

România a făcut împrumuturi masive în ultima perioadă. Ministerul Finanţelor  a împrumutat de pildă aproximativ 3,5 miliarde de euro  în prima ieşire de eurobonduri din acest an. Finanţarea este structurată în două tranşe, de 12 ani respectiv 20 de ani. Cu toate că FMI a anunțat o creștere economică de 6% pentru România, vorbim de fapt despre o creștere a economiei private care nu se reflectă neapărat și în buget. România continuă să aibă o problemă serioasă la capitolul cheltuieli bugetare, acestea fiind în mare parte responsabile de adâncirea deficitului bugetar. Supradimensionarea aparatului bugetar care trebuie întreținut cu pensii și salarii dă bătăi de cap celor care încearcă să găsească soluții pentru a menține deficitul în jurul cifrei de 3%. Să nu uităm că anul trecut din deficitul de 10%, doar jumătate s-a reflectat în cheltuieli legate de pandemie. Restul a însemnat sporuri, salarii și alte obligații pentru imensul aparat bugetar. A reformă în economia și finanțele țării este indisociabilă așadar de reforma aparatului bugetar.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *