Expert: Cel mai probabil tezaurul dacic a fost furat la comandă. Varianta topirii artefactelor este exclusă

Ioana Ciocan, organizator Art Safari: „Prima dată aș vrea să zic că întreaga Românie, comunitatea artistică, a fost extrem de fericită că patrimoniul românesc este în sfârșit în atenția iubitorilor de artă, că circulă și că expoziții importante au fost organizate din China până în Canada sau Olanda, cum este în acest caz. A fost un efort absolut impresionant și sunt extrem de îndurerată că această zi neagră pentru patrimoniu, ziua când ele au fost furate, e trăită în timpul vieții mele. (…) Scenariul care a fost vehiculat în social media a fost cel al topirii obiectelor. Acest scenariu nu cred că este un scenariu posibil, având în vedere că hoții, dacă le-ar topi, ar câștiga undeva la între 60.000 și 80.000 euro. Și dacă împărțim la câți hoți au fost, rămâne o sumă mult prea mică pentru a însemna într-adevăr o miză. Cel mai probabil au a fost un furt extrem de targetat, așa cum s-au întâmplat nenumărate alte furturi de artă din lume. Un furt la comandă. Istoria recentă este plină de astfel de furturi. România cade pradă, uite a doua oară, unui mare furt. În memoria colectivă, în continuare vorbim despre marele furt de la Brukenthal, din 1968. Și uite că acum, în 2025, începem anul cu această tragedie pentru patrimoniu”.

Ștefania Todică: „Cum funcționează piața neagră? E așa ca în filme? Și-a dorit cineva cu o sumă foarte mare să aibă coiful de la Coțofenești?

Ioana Ciocan: „Piața neagră vinde foarte multe lucruri și este plină de mistere și de ilegalități. Se chinuie toată lumea să obțină rezultate. Câteodată, rezultatele se obțin printr-un efort comun al țărilor implicate. Câteodată, rezultatele vin parțial. Cum e cazul furtului de la Brukenthal, unde doar patru din cele opt obiecte au fost au fost recuperate. Este o piață extrem de interesantă, pentru că știm foarte puține lucruri despre ea”.

Citește mai mult AICI