Criza de la Barajul Paltinu – care a lăsat fără apă potabilă 12 localități din Prahova și a dus la oprirea parțială a uneia dintre cele mai importante centrale electrice din România – nu a fost un accident inevitabil, ci rezultatul unui lanț de erori umane, decizii întârziate și lipsă de coordonare instituțională, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă. Președintele acesteia, Dumitru Chisăliță, a declarat pentru Digi24.ro că situația este „100% o eroare umană” și un exemplu al disfuncțiilor sistemice din administrația românească: „Avem un stat care, din păcate, ne îneacă nu în apă sau aluviuni, ci în propriile instituții care se călăresc între ele.”
Potrivit specialistului, prima greșeală majoră a fost absența unui coordonator unic care să gestioneze toate instituțiile implicate. „Întotdeauna trebuie să existe cineva care conduce și corelează acțiunile. Aici nu a existat un astfel de responsabil”, spune Chisăliță. Ulterior, odată cu izbucnirea crizei, instituțiile au început să își paseze reciproc vina: „Se vede din declarații cum fiecare arată spre celălalt.”
Lucrări întârziate și decizii prost temporizate
Defecțiunea tehnică la instalația de golire de fund a barajului fusese identificată încă din iunie 2025, dar intervențiile au fost amânate până în toamnă, într-o perioadă cu risc hidrologic ridicat. „Problema era cunoscută și trebuia tratată imediat, cu un plan clar de acțiune. În schimb, s-au început lucrările la sfârșit de noiembrie, o alegere complet nepotrivită”, explică expertul.
Chisăliță atrage atenția și asupra unei presiuni instituționale neobișnuite: dorința unor șefi de a evita orice scandal public înainte de Ziua Națională. „Probabil din exces de zel au forțat alimentarea unor instalații cu apă brută necorespunzătoare, ceea ce a generat și mai multe defecte.”
Greșeli elementare în gestionarea rezervelor de apă
Analiza subliniază și încălcarea unor reguli internaționale privind barajele pentru consumul populației. Rezervele ar fi trebuit umplute complet, dar la Băicoi un rezervor mare era gol, iar la stația Voila unul se afla în reparații și altul era umplut doar parțial. În plus, nu exista nicio soluție alternativă: nici puțuri pregătite, nici rezervoare mobile, nici bypass-uri între sisteme, nici stații mobile de filtrare.
„Tot ce se face acum, în grabă, trebuia pregătit cu o lună înainte”, afirmă Chisăliță.
Comunicare deficitară cu populația și mediul economic
Un alt aspect critic este comunicarea întârziată. „O situație de acest tip trebuie anunțată din timp. Oamenii își puteau face rezerve, firmele își puteau ajusta producția. Comunicarea a venit prea târziu și a fost incompletă”, subliniază expertul, amintind că numeroase companii au propriile rezervoare interne ce puteau fi umplute preventiv.
Impact asupra sistemului energetic: oprirea centralei de la Brazi
Criza de apă nu i-a afectat doar pe consumatorii casnici. Centrala OMV Petrom de la Brazi, care acoperă aproximativ 10% din necesarul de energie al României, a rămas fără apa tehnologică necesară răcirii și producerii aburului. „Este un exemplu clar de vulnerabilitate structurală: o problemă la alimentarea cu apă poate opri o centrală ce deservește milioane de oameni”, spune Chisăliță.
Consecințele s-au văzut imediat: România a crescut importurile de energie, iar prețul pe piața spot s-a majorat cu 14% într-o singură zi.
