Teoriile conspirației iau amploare după furtul unor exponate din tezaurul dacic expuse într-un muzeu din Olanda. Politicienii și formatorii de opinie sunt printre cei mai înverșunați. Expertul în comunicare Radu Delicote explică, pentru „Adevărul”, cum ar trebui tratat cazul de autorități pentru a preveni propagarea acestor teorii.
Mai multe piese ce fac parte din tezaurul României au fost furate de la Muzeul Drents din Olanda, sâmbătă, 25 ianuarie. Ca la un semnal nevăzut, internetul s-a umplut de teorii care de care mai năstrușnice, dar, cel mai important, lipsite de orice valoare atâta timp cât nu pot să prezinte dovezi, iar anchetatorii nu au oferit nici măcar o pistă, fără a mai vorbi de soluții. Nu în ultimul rând, abordarea a demonstrat încă o data cât de polarizată este societatea într-un moment ca acesta.
Tsunami conspiraționist
Paginile de Facebook ale Ministerului Culturii și Muzeului Național de Istorie din București au fost luat cu asalt, dar discuțiile nu s-au limitat aici. Și alte rețele și platforme sociale au reflectat această divizare și apetitul pentru teoriile conspirației.
Dan G., cel mai probabil un pseudonim, este convins că de vină sunt „activiștii neomarxiști” care obișnuiesc să atragă atenția asupra unor cauze ecologice distrugând obiecte de artă sau, pur și simplu, murdărindu-le. „Miroase a neomarxiști aici care oricum nu suportă valorile românești. Sigur ei au furat și le vor topi pentru a se îmbogăți”, e părerea lui.
Alții au opinii diametral opuse. Cornel O. spune că „e mâna Rusiei aici”. Opinia sa este împărtășită de multă lume și pe platforma Reddit, acolo unde internauții au lansat propria dezbatere pe această temă.
„Ca în cazul Georgescu, poate dacă se investighează puțin, aflăm că tot PNL a organizat furtul”, a dat cineva frâu liber imaginației.
„Nu că n-ar fi rușii capabili sau dispuși, dar ne trebuie niște dovezi mai concrete decât bănuieli. Așa și eu îl bănuiesc pe Călin Georgescu că face cosplay în casă cu coiful”, a glumit cineva.
Altă teorie a conspirației pornește de la realitatea că Țările de Jos s-au opus ani la rând intrării României în Spațiul Schengen. Drept urmare, acum România ar fi „plătit” cu o parte din tezaurul său.
„Pentru mine și nu numai… nu a fost nici un furt… Este oferta pentru Olanda, demult stabilită, să întrăm în Schengen… Poate greșesc, dar nu greșesc să afirm că ticăloși mai mari ca în România nu se găsesc pe nicăieri! Și asta din cauza unora cu «judecata»”, a scris cineva. Și nu a fost singurul care a marșat pe această idee.
„Ce mai contează că am rămas sau nu fără încă un tezaur? Asta a fost plata pentru Schengen. Păi ce, să fi intrat așa, moca? Dacă ne mai rămăsese ceva din identitatea noastră , că popor, ei bine, am vândut-o și p-aia. Suntem o nație care uită repede, ceea ce nu-i ff rău, dar ce e rău e că ne complacem în propria uitare. Ne complacem în situații, ne plecăm capul că să fim bine. Pe moment doar. Că e bine să avem călduț sub funduleț, dar nu ne gândim la viitorul nostru, al copiilor noștri. Căci viitorul nu arată tocmai bine în ritmul asta. Suntem pierduți că nație..însă tot trag speranța în puștimea asta care pare mult mai dezghețată și pe care, sincer, o admir pentru curajul, istețimea și dezinvoltură de care da dovadă. Aștept să piară balaurii cu 7 capete de pe vremea ceaușistă, să se cearnă din zloată de burtoși și flamanzi după furt a generației actuale de politicieni. Încă aștept și sper că generația asta nouă să crească mai repede și să dea cu ei de pământ. Să-i ardă pe rug. Că noi nu suntem în stare. Dar mai durează vreo câțiva ani… .Așa sper eu!”, a scris cineva.
Politicienii au speculat momentul
Politicienii au fost însă primii care au profitat pentru a-și face campanie electorală cu câteva luni înainte de alegeri. Călin Georgescu a cerut demisia ministrului de Externe, Emil Hurezanu, și a ministrului Culturii, Natalia Intotero, pe care îi face vinovați de cele întâmplate.
„Acuz direct Ministerul de Externe şi pe cel al Culturii pentru delăsarea și incompetența culturală și istorică de care dau dovadă. Intenționată sau nu – este tot incompetență! Cum este posibil ca parte din istoria noastră să nu fie protejată ferm? Unde era paza? Unde era statul român implicat în protecția istoriei și patrimoniului nostru? (…) Demisia ministrului de externe și a ministrului culturii este acum absolut necesară! Prin indiferența lor profesională au fost complici!”, a fost o parte din declarația lui Georgescu, care consideră că există un mesaj în spatele acestui act penal, dovadă faptul că dintre mile de exponate doar unele au fost furate.
Un alt politician considerat radical, George Simion, îl arată cu degetul pe ministrul Hurezanu. „Ministerul Afacerilor Externe, sub conducerea lui Emil Hurezeanu, a reacționat lamentabil, fără vreo asumare clară și fără nicio strategie reală pentru recuperarea obiectelor furate. În acest context, solicităm demisia de urgență a ambasadorului României la Haga și a întregii conduceri MAE pentru eșecul lor total în gestionarea acestei crize”, scrie președintele AUR pe georgesimion.ro”, a spus acesta.
Europarlamentarul Diana Șoșoacă acuză că furtul tezaurului dacic e o înscenare a serviciilor de informații. Președinta SOS susține că manevra are ca scop scoaterea premierului Marcel Ciolacu și a președintelui Klaus Iohannis ca eroi, după ce tezaurul va fi recuperat.
„Niciodată astfel de comori nu se expun în alte muzee din lume, conform legii se expun copii perfecte ale acestora. Este total interzisă scoaterea lor din țară. Să presupunem prin absurd că au fost scoase, totul e cusut cu ață albă, fără pază specială, intră unii într-un muzeu, operațiunea 007, și țara respectivă este compromisă total în ochii tuturor de nimeni nu va mai expune vreodată în acel muzeu”, susține aceasta. Președinta SOS mai precizează că „peste vreo două săptămâni, serviciile noastre secrete vor scoate de la naftalină așa-zisul tezaur dacic furat” și că îi „vor încorona ca mare apărător al vestigiilor neamului dacic” pe Klaus Iohannis, pe Guvernul Ciolacu sau „un nume nou care va fi cel mai de succes candidat la prezidențialele din mai”.
Însă nu doar politicienii și internauții s-au lansat în teorii ale conspirației. Mihai Demetriade, consilier superior în cadrul Direcţiei Cercetare a Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS), a discutat într-o postare despre percepția publică asupra furtului tezaurului de la Muzeul Drents din Olanda.
„Evenimentul pică cum nu se poate mai straniu, dată fiind situația din România. Postarea pe FB a Ministerului Culturii și a Muzeului Național de Istorie a României, care a anunțat tragedia, are deja o sumă de comentarii pline de violență, radicalizate și conspiraționiste. Un prim simptom că…”, a început Demetriade.
Acesta continuă prin a afirma că oamenii văd vinovat Guvernul pentru transferul expomatelor, și Olanda drept un complice al hoților.
„Spun „pică” nu întâmplător… pentru că m-am gândit: dacă serviciile secrete ruse au organizat, prin proxy, (cum se face, altminteri), toată povestea asta? Pare implauzibil? Pare exagerat? Pare disproporționat? Pare de-a dreptul straniu? Mai gândiți-vă. Este obligatoriu să judeci problema și în termenii ăștia. Obligatoriu”, a spus printre altele Demetriade.
Expert în comunicare: „Timpul și momentul în care se comunică sunt cruciale”
„Adevărul” a discutat cu expertul în comunicare Radu Delicote despre modul în care evenimentul petrecut la muzeul olandez este privit și despre felul în care se revarsă teoriile conspirației, într-un moment în care oricum a crescut apetitul pentru acestea. În opinia sa, politicienii și fanii lor nu puteau rata momentul, dat fiind că ne aflăm într-o prelungită campanie electorală. Pentru ei, acesta a fost un moment de speculat, mai ales că comunicarea autorităților a fost de această dată îngreunată și de faptul că informațiile furnizate de poliția olandeză, ce anchează cazul, au fost limitate.
„ În orice criză, timpul și momentul în care se comunică sunt cruciale. Cu cât întârzii mai mult, cu atât creezi un vid de comunicare și interpretare. Mai mult, suntem în campanie electorală, deci oricine va încerca să comunice în această notă. Este ea alarmistă, conspirativă, nervoasă? Atunci va vinde, va atrage atenția. Atrage atenția, atunci devine relevantă în agendă. Devine relevantă, ai câștigat la capitolul de comunicare”, spune Delicote.
Și tot faptul că ne aflăm încă într-o campanie electorală prelungită i-a determinat pe politicieni, dar și pe adepții teoriei din spațiul online să devină și mai incisivi.
„Este modul prin care vedem cum arată comunicarea în campanie electorală. Suntem încă în campanie pentru prezidențiale și de aici toată această hora de acuzari și împunsături. Comunicarea rațională pică în față elementului emoțional, accentuat, strident”, explică expertul.
„Am devenit consumatori fără să mai filtrăm”
Ușurința cu care diseminăm astfel de informații, nu doar neverificate, ci și de multe ori neversimile indică un singur fapt, crede Radu Delicote. „Ne arată că am devenit consumatori fără să mai filtrăm. Înghițim pe nemestecate informații, idei”, punctează expertul în comunicare.
Chiar și așa, Radu Delicote nu consideră că acest lucru este specific românilor. În această perioadă, mai afirmă el, teoriile conspirației se răspândesc peste tot în lume cu repeziciune, fără prea multe opreliști, așa că este greșit să credem că le-ar fi specific doar românilor sau doar unor anumite categorii sociale.
„Tendința este omniprezentă. Nu mai există societăți sau culturi în care să fie altfel. Este epoca pandemiei de informații, în care comunicatorii au devenit proprii actori”, crede expertul.
Mai mult decât atât, conspirațiile hrănesc anxietățile și emoționalul, iar în egală măsură îi fac pe unii să devină sceptici chiar și în fața realităților.
„Conspiratia doar va hrăni anxietățile, nostalgia și emoționalul. Nimic mai mult. Devenim sceptici și legat de lucruri de bază precum forma planetei Pământ și culoarea cerului”, a mai spune Radu Delicote, aluzie la teoria conspirației ce spune că Terra ar fi plată, de fapt.
Ce sunt teoriile conspirației și cum au apărut
Teoriile conspiraţiei au apărut și s-au propagat încă înainte de apariția rețelelor sociale, însă în ultimii 15-20 de ani s-au răspândit și mai ușor pe Facebook, Twitter sau Tik Tok. Apărute initial ca reacție la lipsa unor informații și explicații publice, teoriile conspirației prind excelent în epoca internetului și a informației.
O teorie a conspiraţiei este o ipoteză neverificată avansată de un individ sau un grup de indivizi, cu scopul de a comunica o informaţie drept veridică, demascând o conspiraţie care ar ascunde acest presupus adevăr. Aceste teorii sunt de multe ori răspândite cu bună știință de servicii de intelligence sau de diverse grupuri de interese, de cele mai multe ori cu scopul de manipula.
Într-o epocă a mijloacele de informare în masă, acestea au ca țintă princială publicul larg. Au existat însă și cazuri în care astfel de ipoteze, private initial ca teorii ale conspirației s-au dovedit a fi adevărate. Un exemplu este teoria privind răspândirea virusului SARS-CoV-2, care a dus la o pandemie globală. Dacă initial ipoteza ce susținea că virusul ar fi scăpat de la centrul de cercetare de la Wuhan a fost privită cu suspiciune, iar cei care au adoptat-o au fost combătuți, recent CIA a confirmat veridicitatea acestei teorii.
Pe de altă parte, multe teorii ale conspirației sunt susținute ca parte a unui război informativ dintr-un război hibrid extrem de complex între Federația Rusă și NATO.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
