Analistul de securitate Cătălin Done susține că atacul cu drone rusești asupra Poloniei a fost un test al Rusiei, pentru a vedea capacitatea de reacție a țării atacate, dar și a aliaților. El crede că România trebuia să reacționeze prompt și să se pregătească pentru astfel de „teste”.
Noaptea trecută, Polonia a fost ținta unei incursiuni aeriene fără precedent: peste 19 drone rusești au pătruns în spațiul său aerian în timpul unui atac masiv asupra Ucrainei. Premierul Donald Tusk a confirmat că aparatele au fost interceptate cu sprijin NATO, inclusiv prin desfășurarea de avioane F-35, F-16 și elicoptere militare. Unele drone au căzut pe teritoriul polonez, provocând pagube materiale, dar fără victime. Se vorbește despre un număr de 3-4 drone doborâte. Purtătorul de cuvânt al Poliției, Karolina Galecka, a declarat într-o conferință de presă că „au fost găsite șapte drone și resturi dintr-o rachetă de origine necunoscută”.
Tusk a avertizat că, spre deosebire de incidentele anterioare, o parte dintre drone au venit dinspre Belarus, aliat al Moscovei, ceea ce reprezintă o escaladare majoră.
Oficialii din Belarus au susținut că aparatele „și-au pierdut cursul”, însă autoritățile poloneze și europene resping explicația, considerând-o propagandă.
Reacțiile internaționale au fost imediate. Președintele Emmanuel Macron a condamnat „incursiunea inacceptabilă”, iar Ursula von der Leyen a vorbit despre „o încălcare nesăbuită a securității europene”, promițând noi sancțiuni contra Rusiei. Țările baltice, nordice și SUA și-au exprimat solidaritatea cu Polonia, iar Kievul a acuzat Kremlinul că testează reacția NATO.
Președintele polonez Karol Nawrocki a convocat Consiliul Național de Securitate, iar armata menține alerta ridicată. În paralel, patru aeroporturi majore din Polonia au fost temporar închise.
Polonia a invocat Articolul 4 din Acordul NATO, care prevede consultări formale între aliați, în situația în care un membru se simte amenințat. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a denunțat, în jurul orei 14.00, atacul rusesc ca fiind „absolut imprudent și extrem de periculos” și îi solicită lui Putin să nu mai încalce spațiul aerian al aliaților. „Suntem pregătiți, vigilenți și vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO!”.
„Adevărul” a discutat cu Cătălin Done, analist de securitate și vicepreședinte al ESGA România (Experts for Security and Global Affairs Association – Asociația Experților în Securitate și Afaceri Globale), despre lecțiile pe care le poate învăța România din modul în care a reacționat Polonia la acest incident.
„Putin a vrut să testeze capacitatea aliaților de reacție”
Adevărul: Ce face ca acest incident din Polonia să fie mai mult decât, să zicem, o simplă greșeală de calcul al traseului unor drone sau un caz de drone „rătăcite” în spațiul aerian al unui stat străin?
Cătălin Done: Dacă ne uităm pe dinamica acestor drone de la lansare și până când ele au fost practic neutralizate de către capacitățile militare poloneze și aliate, vedem că nu este doar o simplă greșeală, pentru că Federația Rusă a intenționat în mod categoric să testeze capacitatea Poloniei și capacitatea aliaților pe flancul estic de a răspunde unui astfel de atac. Pentru că despre asta este vorba, este vorba de un atac.
În contextul exercițiilor militare comune organizate în Belarus, Federația Rusă încearcă din nou să-și „încordeze mușchii” și să arate că încă controlează, practic, sistemul de securitate european și că securitatea europeană este la mâna Moscovei. Mai mult decât atât, Putin a reușit să ne demonstreze încă o dată că avem nevoie de întărirea flancului etnic, de altfel țările baltice, în contextul acestui exercițiu militar comun din Belarus și-au convocat consiliile de securitate și și-au întărit apărarea la graniță.
Polonia este în momentul de fapt principala țintă pentru că, așa cum au anunțat oficialii ruși și cei beloruși, în acest exercițiu comun se va pune în scenă un atac nuclear asupra Varșoviei. Deci acest incident cu drone nu este unul întâmplător.
Care credeți că a fost scopul acestui atac? Ce au vrut să verifice?
Cred că Putin a vrut să testeze capacitatea aliaților de reacție, în primul rând, și în al doilea rând, cred că Putin încearcă să testeze angajamentele administrației Trump față de securitatea flancului estic și securitatea Europei.
Sunt neplăcut surprins de faptul că până acum (interviul a fost luat în jurul orei 11-nr) nu a existat absolut nicio reacție din partea Casei Albe. Știm că înalții oficiali americani, inclusiv președintele Trump, erau la cină în momentul în care Polonia era sub atacul dronelor rusești. Nu știm dacă președintele Nawrocki a discutat cu preşedintele Trump, având vedere relația specială pe care președintele Trump o are cu acesta, dar nici secretarul de stat american nu a reacționat. Nu am văzut nicio reacție fermă din partea NATO, lucru care demonstrează slăbiciune. M-aș fi aștepta ca, de pildă, imediat după ce dronele rusești au fost anihilate, să avem, de ce nu, o conferință de presă în toiul nopții din partea secretarului general al NATO, care să ne spună foarte clar că Alianța rămâne angajată ferm în apărarea flancului estic.
De ce credeți că era nevoie de această reacție mai hotărâtă, ca să zicem așa, din partea NATO și a Casei Albe?
Pentru că nu este un simplu incident. Acest atac a fost unul voit, a fost îndreptat împotriva Poloniei, împotriva unui stat aliat și ar fi fost nevoie de o reacție mult fermă, inclusiv din partea României.
Și cred că România, împreună cu partenerii din formatul B9, ar trebui să ceară activarea articolului 4 din Tratatul NATO și să recurgă la consultări urgente pentru a pune la punct un plan de securitate și de acțiune pentru flancul estic, în condițiile în care, repet, exercițiile militare anunțate de Federația Rusă în Belarus atentează în mod categoric la securitatea statelor baltice și a Poloniei. (Polonia a solicitat în jurul ore 12.00 invocarea articolului 4 din Tratatul NATO-nr).
„Cât de capabilă este România să pună în aplicare planurile naționale de apărare?”
Susțineți că Polonia a reacționat prompt, distrugând dronele și luând măsuri de apărare militară. Ce ar fi trebuit să facă România? Ce lecții putem învăța din acest incident?
Ar fi trebuit, în primul rând, președintele Dan să convoace de urgență CSAT-ul, pentru că dronele rusești nu au intrat doar în spațiul aerian polonez, ci au intrat inclusiv în cel al Republicii Moldova. Și știm foarte bine că România are anumite sensibilități de securitate pentru această regiune. Președintele Dan ar fi trebuit să convoace de urgență CSAT-ul, Ministrul Apărării Naționale ar fi trebuit să facă consultări cu șeful statului major general al Armatei Române și până în acest moment, este ora 10 și jumătate aproape, noi nu știm dacă structurile Ministerului Apărării Naționale au în pregătire sau au în așteptare un plan de apărare antiaeriană în contextul acestui incident.
Pentru că noi am avut discuții nenumărate despre acea lege care permite armatei române să doboare dronele, dar nu știm dacă autoritățile române sunt și pregătite să facă acest lucru. Și cred eu că lipsa de comunicare strategică către cetățenii români aduce un prejudiciu de imagine și de credibilitate române.
Credeți că România ar avea probleme în cazul în care în spațiul nostru aerian ar apărea mai multe drone, similar cu ceea ce s-a întâmplat în Polonia?
Nu am avea potențiale probleme pentru că am foarte mare încredere în aviația, în forțele aeriene române, am încredere în aliații prezenți pe teritoriul României. De altfel, știm foarte bine baza militară de la Câmpia Turzii, baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu sunt puternic ancorate în sistemul NATO de apărare al flancului etic, aliații noștri prezenți pe teritoriul României cu tehnică militară sunt ferm angajați în apărarea teritoriului nostru, dar întrebarea se pune cât de capabilă este România să pună în aplicare planurile naționale de apărare, nu cele NATO.
Iată, vedem, în Polonia s-a declarat mobilizarea generală a rezerviștilor. Unii rezerviști vor fi prezenți în cazarmă timp de maxim șase ore, alții maxim opt ore. Noi, în momentul de față, avem o problemă logistică de gestionare a capitalului uman din cadrul Ministerului Apărării Naționale și nu știm nici până în acest moment numărul exact, pentru că din păcate avem o problema în realizarea acestei inventarieri capitalului uman pe care ne putem baza.
Dar pentru cetățenii români, mesajul clar și corect ar trebui să fie că suntem apărați de NATO, de umbrela de Securitate NATO și nu ar trebui să întâmpinăm probleme în cazul unui atac de acest gen îndreptat împotriva României.
„Suntem sub umbrela NATO, suntem protejați”
În cazul unui potențial atac de acest gen, ce înseamnă la nivelul comunicării strategice aceste măsuri pe care le-a luat Polonia foarte prompt, doborârea dronelor, această mobilizare a rezerviștilor?
Dacă ne referim la Polonia, știm foarte bine că autoritățile de la Varșovia au conceput un plan de comunicare strategică către populație, de pregătire a populației în caz de atac, în caz de mobilizare parțială sau generală, a forțelor armate. Autoritățile comunică în Polonia, în țările baltice, sunt extrem transparente.
Din păcate, în România, nici presa și nici autoritățile nu dețin acest set de instrumente ale comunicării strategice, nu sunt capabile să explice cetățenilor români ce înseamnă, de pildă, o mobilizare a rezerviștilor, că nu este același lucru cu o mobilizarea parțială sau generală. Autoritățile române nu sunt capabile, din păcate, să explice pe înțelesul tuturor românilor ce prevede strategia națională de securitate și apărare, care nu există pentru că administrația prezidențială, administrația președintelui Dan nu pare să fie foarte concentrată asupra acestui aspect extrem de important.
Conform legislației în vigoare, administrația prezidențială trebuie să întocmească strategia de securitate și apărare în maximum șase luni de zile. Dacă iarăși o vom scrie pe genunchi, atunci avem o mare problemă, pentru că, repet, transmitem un mesaj extrem de prost aliaților și partenerilor noștri occidentali și în același timp nu reușim să explicăm populației și să calmăm oamenii. Din păcate, titlurile bombastice și declarațiile bombastice ale autorităților nu fac nimic altceva decât să inflameze frica și scepticismul cetățenilor.
Ce credeți că va urma? Vor mai fi, în următoarele zile, astfel de provocări?
Eu sunt sigur că astfel de provocări vor mai exista. De altfel, în urma cu câteva săptămâni, inclusiv președintele finlandez Alexander Stubb a atras atenția asupra încercărilor Federației Ruse de a destabiliza această structură de securitate a Europei de Est. În timpul vizitei lui Vladimir Putin în Alaska, și întâlnirii cu Donald Trump, președintele finlandez a atras atenția că securitatea europeană și securitatea flancului estic nu este negociabilă.
Dar da, mă aștept să existe astfel de provocări. Este foarte posibil ca spațiul aerian românesc să fie penetrat de dronele rusești, tocmai în încercarea lui Vladimir Putin de a testa și capacitatea de reacție atât a României cât și a NATO.
Mă aștept ca nu doar în această regiune să existe astfel de provocări, mă așteapt ca inclusiv în flancul nordic să existe astfel de încercări de penetrare a spațiului aerian, atât cu drone cât și cu avioane Suhoi, pentru că atenția NATO se îndreaptă din ce în ce mai mult către nord, așa cum a spus secretarul general al NATO, „avem o problemă și trebuie să o rezolvăm atât pe flancul etnic cât și pe flanul nordic.”
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
